Herman Melville: Between Charlemagne and the Antemosaic Cosmic Man - Race, Class and the Crisis of Bourgeois Ideology in an American Re

Recenzii ale cititorilor

Cartea aprofundează intersecția dintre opera literară a lui Herman Melville și ideile marxismului, explorând modul în care Melville critică capitalismul și impactul acestuia asupra societății și naturii. P.J. Laska susține că Melville, prin personajele și narațiunile sale, exprimă o critică profundă a societății burgheze și a progreselor tehnologice ale epocii sale, prezentând o perspectivă contra-culturală care reflectă asupra naturii nesustenabile a capitalismului industrial.

Autorul oferă o analiză cuprinzătoare a operelor lui Melville într-un context socio-economic, oferind o perspectivă asupra criticii lui Melville la adresa ideologiei capitaliste și a consecințelor acesteia. Cartea este bine documentată, conectând temele literare ale lui Melville cu teoria marxistă, și subliniază importanța gândirii contraculturale în înțelegerea problemelor socio-politice moderne. Explorarea detaliată a simbolismului lui Melville și a relevanței sale pentru societatea contemporană este provocatoare.

Unii cititori pot găsi cartea densă și prea academică, ceea ce o face mai puțin accesibilă publicului larg. Accentul pus pe interpretarea marxistă ar putea să nu fie pe placul tuturor, ceea ce ar putea duce la prejudecăți în modul în care sunt prezentate operele lui Melville. În plus, argumentele și referințele complexe pot necesita cunoștințe de bază atât despre Melville, cât și despre marxism pentru a înțelege pe deplin conținutul.

(pe baza a 1 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

Lupta de clasă și imaginația adamică în Herman Melville: În Europa, după 1848, conștiința burgheză revoltată a căutat un nou universal în clasa muncitoare, dar s-a aflat curând pe orbita funcției publice de stat; în America, conștiința burgheză revoltată a găsit un nou universal în ceea ce Melville a numit realitatea "antemosaică", Queequeg, întruchipată în clasa muncitoare multirasială, "deputația Anacharsis Cloots", în antiteză radicală cu statul.

Herman Melville (1818-1891) a ajuns la această perspectivă în timpul producției febrile a șase romane despre mare, culminând cu Moby Dick, în perioada 1846-1851. În timp ce nava balenieră Pequod era distrusă de Moby Dick, harponierul indian Tashtego a bătut în cuie un steag roșu pe catarg, prinzând și aripa unui șoim de cer, cu "ciocul său imperial".

Conjunctura 1848-1850 în lumea atlantică a fost martora nașterii comunismului (Marx), a artei moderne (Courbet, Flaubert), a sfârșitului economiei politice clasice și a formulării legii entropiei, sau a doua lege a termodinamicii. Simultaneitatea lor nu a fost întâmplătoare, iar opera lui Melville se face ecoul fiecăreia dintre ele. 1848, în Europa, fusese anul erupției "claselor periculoase"; în America, a marcat sfârșitul populismului interclasist Jeffersonian-Jacksonian, pe tema sclaviei.

Legătura dintre comunism, modernism, economia neoclasică și a doua lege a termodinamicii este începutul "disoluției obiectului" în "lumile de vis" ale unui nou consum de masă. Acest studiu încearcă să situeze operele lui Melville în această convergență.