Logistica războiului civil: Un studiu al transportului militar

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o analiză aprofundată a sistemelor logistice și de transport utilizate în timpul Războiului Civil American, subliniind rolul esențial pe care acești factori l-au jucat în succesul Uniunii. Cartea explorează diverse moduri de transport, cum ar fi căile ferate, bărcile fluviale și transportul maritim de coastă, punând accentul pe organizarea și execuția din spatele deplasării proviziilor și a oamenilor. Cartea este bine scrisă și accesibilă, ceea ce o face potrivită atât pentru studenții serioși, cât și pentru cititorii generali interesați de istoria militară.

⬤ Analiza bine documentată și cuprinzătoare a logisticii Războiului Civil
⬤ clar scrisă și organizată
⬤ oferă informații valoroase despre metodele de transport și impactul lor asupra strategiilor pe timp de război
⬤ luminează rolul adesea trecut cu vederea al intendenților și logisticii
⬤ potrivită atât pentru pasionații de istorie militară, cât și pentru publicul academic.

⬤ Unii cititori au considerat cartea oarecum aridă și bogată în cifre
⬤ s-ar putea să îi lipsească acoperirea teatrului estic al războiului
⬤ unii au dorit discuții mai detaliate despre operațiuni logistice specifice
⬤ o organizare mai degrabă tematică decât cronologică s-ar putea să nu placă tuturor cititorilor.

(pe baza a 28 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Civil War Logistics: A Study of Military Transportation

Conținutul cărții:

Câștigător al Premiului Eugene Feit pentru studii privind Războiul Civil, acordat de Simpozionul de afaceri militare din New York

În timpul Războiului Civil, nici armata Uniunii, nici cea a Confederației nu ar fi putut opera fără sisteme de transport eficiente. Deplasarea oamenilor, a proviziilor și a echipamentelor a necesitat o coordonare la scară largă, iar Logistica Războiului Civil a lui Earl J. Hess oferă prima analiză cuprinzătoare a acestui proces vital. Utilizând o gamă enormă de rapoarte, dispecerate și relatări personale ale intendenților implicați în transportul materialelor de război, Hess dezvăluie modul în care a funcționat fiecare sistem de transport, precum și măsura în care ambele armate și-au îndeplinit obiectivele logistice.

Într-o societate care abia își dădea seama de beneficiile tehnologiei moderne de călătorie, ambele părți ale conflictului s-au confruntat cu provocări în menținerea liniilor de transport naționale și regionale. Intendenții Uniunii și ai Confederației foloseau bărci fluviale, vapoare, nave de coastă, căi ferate, trenuri de căruțe, trenuri de marfă, turme de vite și soldații lor în lanțul lung și complicat care susținea operațiunile militare ale forțelor lor. Soldații în albastru și în gri au încercat deopotrivă să distrugă mijloacele de transport ale inamicului, trăgând asupra bărcilor fluviale și dezmembrând șinele pentru a întrerupe liniile de aprovizionare ale adversarilor, apărându-și în același timp propriile mijloace de transport.

Potrivit lui Hess, eforturile logistice ale Uniunii s-au dovedit a fi mult mai reușite decât încercările Confederației de a-și deplasa și aproviziona forțele combatante, în special datorită managementului administrativ superior al Nordului și a dorinței de a pune mâna pe resursele de transport atunci când era necesar. Pe măsură ce războiul a continuat, sistemul proteic al Uniunii a crescut în complexitate, mărime și eficiență, în timp ce cel al confederaților a scăzut constant în mărime și eficacitate, până când abia a răspuns nevoilor armatei sale. Într-adevăr, Hess concluzionează că, în ceea ce privește utilizarea tuturor tipurilor de transport militar, guvernul federal și-a depășit cu mult adversarul și a pus astfel bazele victoriei Uniunii în Războiul Civil.