Marea și otrava (The Sea and Poison)

Recenzii ale cititorilor

Marea și otrava de Shusaku Endo este un roman puternic și provocator care explorează ambiguitatea morală și responsabilitatea individuală în timp de război, concentrându-se în special pe vivisecția înfricoșătoare a prizonierilor de război americani în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în Japonia. Romanul este bine scris, cu personaje profund conturate și o narațiune obsedantă, care rămâne în memoria cititorului mult timp după terminare. Acesta servește ca o punere sub acuzare a militarismului și a provocărilor etice cu care se confruntă cei implicați în atrocitățile din timpul războiului, lăsând un impact de durată asupra conștiinței cititorului.

⬤ Bine scrisă, cu o narațiune obsedantă
⬤ explorează profund temele moralității și responsabilității individuale
⬤ caracterizează în mod eficient condiția umană
⬤ încurajează cititorii să se confrunte cu convingerile lor morale
⬤ prezintă o perspectivă unică asupra acțiunilor Japoniei din timpul războiului
⬤ potrivită pentru a fi inclusă în programele educaționale
⬤ lasă o impresie de durată.

⬤ S-ar putea să nu satisfacă așteptările cititorilor care caută o relatare directă despre Unitatea 731
⬤ abordează subiecte tulburătoare care pot fi tulburătoare
⬤ calitatea traducerii variază
⬤ unii consideră că introducerea este slabă.

(pe baza a 21 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Sea and Poison

Conținutul cărții:

Marea și otrava a fost prima carte japoneză care s-a confruntat cu problema responsabilității individuale în timp de război, creionând un tablou cutremurător al capacității rasei umane de a fi inumană. La începutul acestei povești puternice îl găsim pe doctorul Suguro într-o zonă retrasă din Tokyo-ul zilelor noastre, practicând medicina de specialitate într-un birou mizerabil.

El este bântuit de experiența sa trecută, iar romanul se desfășoară pe baza acestui trecut. În timpul războiului, doctorul Suguro își face stagiatura într-un spital în care personalul superior este mai interesat de dezvoltarea carierei personale decât de vindecare.

El este determinat să asiste la o oribilă vivisecție a unui prizonier de război. Unul dintre colegii săi îl întreabă: "Ce te-a apucat? Uciderea acelui prizonier? Conștiința omului, nu-i așa?