Mintea animalelor și morala umană

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o examinare aprofundată a perspectivelor filosofice și religioase privind statutul animalelor în societate din 600 î.Hr. până în prezent, concentrându-se pe figuri notabile din stoicism și neoplatonism până la filosofia contemporană. Sorabji susține că gândirea tradițională occidentală a marginalizat în mare măsură perspectivele pro-animale, având un impact semnificativ asupra relației noastre cu animalele de astăzi.

Cartea este lăudată pentru cercetarea sa aprofundată, stăpânirea impresionantă a literaturii clasice și discuțiile bine argumentate. Ea servește ca o sursă primară excelentă pentru dezbaterile privind relațiile dintre oameni și animale și prezintă noi considerații morale privind mințile și cogniția animalelor. De asemenea, este considerată foarte ușor de citit și bine structurată.

Unii cititori ar putea considera că accentul pus pe literatura clasică și pe teoria filosofică este mai puțin relaționabil, iar cei care caută o privire de ansamblu mai contemporană sau mai accesibilă ar putea simți că este prea densă în discursuri academice.

(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Animal Minds and Human Morals

Conținutul cărții:

Ele nu au sintaxă, deci le putem mânca. Potrivit lui Richard Sorabji, această concluzie atribuită filosofilor stoici se baza pe argumentul lui Aristotel conform căruia animalele nu au rațiune. În cartea sa fascinantă și profund învățată, Sorabji urmărește rădăcinile gândirii noastre despre animale până la credințele aristotelice și stoice. Trasând o temă recurentă în filosofia antică a minții, el arată că controversele actuale privind drepturile animalelor reprezintă doar cel mai recent capitol al unor dezbateri vechi de milenii.

Sorabji trece în revistă o gamă largă de texte filosofice grecești și analizează modul în care discuțiile clasice despre capacitățile animalelor se intersectează cu întrebări centrale, nu numai în etică, ci și în definirea raționalității umane: natura conceptelor; modul în care percepțiile diferă de credințe; modul în care memoria, intenția și emoția sunt legate de rațiune; și în ce măsură vorbirea, abilitățile și inferența pot servi drept dovezi ale rațiunii. Concentrându-se pe semnificația sacrificiului ritual și a consumului de carne, el explorează contextele religioase ale tratării animalelor în Grecia antică și în creștinismul occidental medieval. De asemenea, el analizează îndeaproape apărarea contemporană a drepturilor animalelor oferită de Peter Singer, Tom Regan și Mary Midgley.

Animal Minds and Human Morals aruncă o lumină nouă asupra argumentelor tradiționale referitoare la statutul animalelor, arătând în același timp dincolo de acestea către dilemele morale actuale. Va fi o lectură esențială pentru cercetătorii și studenții din domeniile filosofiei antice, eticii, istoriei filosofiei, clasicilor și studiilor medievale, precum și pentru toți cei preocupați serios de relația noastră cu alte specii.