Evaluare:
În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 2 voturi.
Din Londra, în martie 1848, Hector Berlioz a decis să înceapă să scrie Mmoires. Nu avea încă patruzeci și cinci de ani.
Mai avea încă douăzeci și unu de ani de trăit, dar, în afară de faptul că nu știa acest lucru și chiar dacă sănătatea îl chinuia, nimic nu-l făcea să creadă că zilele îi erau numărate. De ce simte nevoia să se uite înapoi la viața sa pentru a da socoteală posterității? Intuiția unei rupturi sau a unei pierderi de încredere? Nostalgia pentru patria sa din exilul londonez, nevoia de a-și câștiga existența? Toate aceste motive confuze contribuie la un sentiment de oboseală, dar determină și o trezire a conștiinței, afirmând o operă și o persoană în fața unei dispariții iminente. Eșecul punerii în scenă a operei La Damnation de Faust la Opra-Comique în decembrie 1846 a fost poate primul său indiciu al acestui risc.
Nu atât pentru că aventura l-a ruinat, cât pentru că publicul cultivat din Paris s-a dovedit indiferent. Căderea Burgraves a lui Hugo dăduse semne de un declin similar în 1843.
Producția Les Mmoires a marcat astfel o schimbare istorică ce a cristalizat noțiuni de nostalgie și de neînțelegere de mult timp. Momentul creării unei imagini eroice și poetice a romantismului în 1830 s-a materializat în alegerea genului literar.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)