Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea oferă o explorare detaliată a culturii staliniste din anii 1930, subliniind complexitatea și semnificația sa culturală într-o perioadă tumultoasă din punct de vedere politic. Katerina Clark prezintă o relatare bine documentată care acoperă diverse forme de expresie artistică, impactul politicii asupra culturii și figurile importante ale epocii. Deși a fost lăudată pentru profunzimea și stilul său de scriere, unii cititori au criticat-o pentru că a încercat să împletească prea multe teme fără o concentrare suficientă.
Avantaje:Bine documentată și bine scrisă, perspectivă unică asupra semnificației culturale a anilor 1930 în URSS, acoperă o gamă largă de subiecte, inclusiv literatura, arhitectura și muzica, se adresează atât pasionaților, cât și cititorilor ocazionali, oferă o perspectivă valoroasă asupra interacțiunii dintre cultură și politică în timpul acestei perioade istorice.
Dezavantaje:Unii cititori au considerat că analiza artelor vizuale este deficitară, că încercarea de a conecta diverse teme este prea ambițioasă și au simțit că analiza culturală a fost prioritară față de contextul politic. Există critici privind executarea metaforelor autorului și dacă cartea este potrivită pentru cititorii ocazionali sau doar pentru specialiști.
(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Moscow, the Fourth Rome: Stalinism, Cosmopolitanism, and the Evolution of Soviet Culture, 1931-1941
Conținutul cărții:
La începutul secolului al XVI-lea, călugărul Filofei a proclamat Moscova "a treia Romă". În anii 1930, intelectualii și artiștii din întreaga lume considerau Moscova drept Mecca iluminismului secular. În Moscow, the Fourth Rome, Katerina Clark arată cum oficialii și intelectualii sovietici, în încercarea de a capta imaginația intelectualilor de stânga și antifasciști din întreaga lume, au căutat să stabilească capitala lor ca centru cosmopolit al unei confederații post-creștine și să o reconstruiască pentru a deveni un far pentru restul lumii.
Clark oferă o istorie culturală interpretativă a orașului în perioada crucială a anilor 1930, deceniul Marii Epurări. Ea se bazează pe munca unor intelectuali precum Serghei Eisenstein, Serghei Tretiakov, Mihail Koltsov și Ilya Ehrenburg pentru a pune în lumină Zeitgeistul singular al celei mai staliniste perioade. În analiza sa, deceniul apare ca un moment important în preistoria conceptelor-cheie din studiile literare și culturale actuale - transnaționalismul, cosmopolitismul și literatura universală. Prin scoaterea la lumină a unor antecedente neglijate, ea oferă un nou context polemic și politic pentru înțelegerea operelor canonice ale unor scriitori precum Brecht, Benjamin, Lukacs și Bakhtin.
Moscova, a patra Romă sparge cortina de fier intelectuală care a circumscris istoriile culturale ale Rusiei staliniste, extinzând cadrul pentru a include o interacțiune considerabilă cu intelectualii și tendințele occidentale. Integrarea dimensiunii internaționale insuficient studiate în interpretarea culturii sovietice remediază neînțelegerile privind semnificația istorică mondială a Moscovei sub Stalin.
