Muza nebună: Memoriile despre bolile mintale în viața și opera unui scriitor: The Mental Illness Memoir in a Writer's Life and Work

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Mad Muse” de Jeffrey Berman este o explorare captivantă și pătrunzătoare a memorialisticii bolilor mintale, axată în special pe scriitorii cu tulburare bipolară. Ea combină cercetarea detaliată cu poveștile personale, ceea ce o face o lectură demnă de remarcat atât pentru pasionații, cât și pentru autorii genului.

⬤ Captivantă și originală
⬤ observații pătrunzătoare și cercetări ample
⬤ conferă credibilitate memoriilor despre bolile mintale
⬤ inspirație pentru scriitorii din gen
⬤ bine primită de cititorii interesați de sănătatea mintală.

Recenziile nu menționează în mod explicit niciun dezavantaj, dar poate exista o așteptare generală pentru o mai mare diversitate a experiențelor acoperite sau o critică privind profunzimea anumitor relatări.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Mad Muse: The Mental Illness Memoir in a Writer's Life and Work

Conținutul cărții:

Boala mintală poate fi adesea forța motrice a creativității. Această relație nu este niciodată mai evidentă decât în memoriile scriitorilor care au trăit, au lucrat și au creat cu o boală mintală.

Muza nebună examinează și deslușește această relație fascinantă, demonstrând că boala mintală este adesea intergenerațională, în timp ce povestea bolii mintale este intertextuală. Studiul începe cu memoriile iconice ale lui William Styron, Darkness Visible, trecând printr-o succesiune de memorii despre boli mintale ale unora dintre cei mai importanți autori de gen, printre care Kate Millett, Kay Redfield Jamison, Linda Sexton, Lauren Slater, Andrew Solomon și Elyn Saks.

De la memorii care estompează granițele dintre adevărul istoric și adevărul narativ până la o relatare la prima persoană a schizofreniei, Berman discută provocările pe care le presupune citirea unor cărți care inspiră speranță și curaj multor cititori, dar care uneori pot avea și consecințe neintenționate. În acest fel, ea luminează relația complexă și coexistentă dintre arte și sănătatea mintală și reprezintă o contribuție neprețuită la studiul științelor umaniste ale sănătății.