Niciodată pură: Studii istorice ale științei ca și cum ar fi fost produsă de oameni cu corpuri, situați în timp, spațiu, cultură și societate

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Never Pure” de Steven Shapin prezintă o colecție de eseuri despre istoria științei, subliniind interacțiunea complexă dintre factorii umani și dezvoltarea științifică. Deși a fost lăudată pentru profunzimea și perspectivele sale asupra contextelor socio-culturale ale științei, a fost, de asemenea, criticată pentru stilul său de scriere dens și lipsa percepută a unei narațiuni captivante. Eseurile variază de la fascinante la plictisitoare, ceea ce o face potrivită în primul rând pentru cei cu un interes specific în istoria științei.

⬤ Oferă o perspectivă profundă asupra istoriei științei
⬤ se concentrează pe interacțiunea dintre acțiunile umane și evoluțiile științifice
⬤ bine documentată, cu citări extinse
⬤ colecție variată de eseuri pe teme interesante
⬤ oferă o abordare revigorantă a științei centrată pe om.

⬤ Densă și greu de citit
⬤ stilul de scriere lung și complex poate îndepărta cititorii ocazionali
⬤ unele eseuri pot părea repetitive sau lipsite de noutate
⬤ nu este atât de captivantă sau distractivă pe cât se așteptau unii cititori
⬤ unii o consideră plictisitoare cu prea multe detalii.

(pe baza a 17 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Never Pure: Historical Studies of Science as If It Was Produced by People with Bodies, Situated in Time, Space, Culture, and Socie

Conținutul cărții:

Steven Shapin susține că știința, cu toată autoritatea și puterea sa imensă, este și a fost întotdeauna un efort uman, supus capacităților și limitelor umane. Mai simplu spus, știința nu a fost niciodată pură. A fi om înseamnă a greși, iar noi înțelegem mai bine știința atunci când o recunoaștem ca realizare laborioasă a unor ființe umane falibile, imperfecte și situate istoric.

Eseurile lui Shapin reunite aici includ reflecții asupra relațiilor istorice dintre știință și bunul simț, dintre știință și modernitate și dintre știință și ordinea morală. Ele explorează relevanța contextelor fizice și sociale în crearea cunoașterii științifice, metodele adecvate pentru a înțelege știința din punct de vedere istoric, dietetica ca un loc convingător pentru ancheta istorică, identitatea celor care au creat cunoașterea științifică și mijloacele prin care știința a dobândit credibilitate și autoritate.

Această colecție amplă și intens interdisciplinară a unuia dintre cei mai distinși istorici și sociologi ai științei reprezintă unele dintre cele mai importante schimbări în înțelegerea științifică din ultimele câteva decenii.