Nimicul care este: O istorie naturală a lui zero

Recenzii ale cititorilor

Cartea „The Nothing That Is: A Natural History of Zero” de Robert Kaplan explorează semnificația istorică și filosofică a conceptului de zero în matematică și impactul acestuia asupra diferitelor culturi. În timp ce unii cititori apreciază entuziasmul autorului și profunzimea informațiilor prezentate, alții critică stilul de scriere pentru că este prea complex, pretențios și inaccesibil pentru un public mai larg. În general, este văzută ca o explorare care îndeamnă la reflecție, cu puncte tari și puncte slabe.

Bine documentat, context istoric interesant, accesibil pentru începători, poate fi răsfoit pentru secțiunile relevante, entuziasm clar din partea autorului, îmbină istoria, matematica și alte materii, oferă o perspectivă asupra semnificației lui zero.

Stil de scriere prea complex și întortocheat, exces de referințe obscure și digresiuni, nu este potrivit pentru începători, nu are o categorizare clară, unele inexactități factuale, probleme de editare și ar putea folosi o prezentare mai directă.

(pe baza a 62 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Nothing That Is: A Natural History of Zero

Conținutul cărții:

Un simbol pentru ceea ce nu există, un gol care crește cu orice număr la care este adăugat, un paradox inepuizabil și indispensabil. La intrarea în anul 2000, zero își face din nou simțită prezența. Nimic în sine, el face posibilă o multitudine de calcule. Într-adevăr, fără zero, matematica așa cum o știm noi nu ar exista. Iar fără matematică, înțelegerea noastră a universului ar fi mult sărăcită. Dar de unde provine acest nimic, acest cerc gol? Cine l-a creat? Și ce înseamnă, mai exact?

Cartea lui Robert Kaplan The Nothing That Is: A Natural History of Zero începe ca o poveste misterioasă, ducându-ne înapoi în timpurile sumeriene, apoi în Grecia și India, reconstituind modul în care a evoluat ideea unui simbol pentru nimic. Kaplan ne arată cât de handicapați erau strămoșii noștri în încercarea de a calcula sume mari fără ajutorul lui zero. (Încearcă să înmulțești CLXIV cu XXIV). Remarcabil, chiar și grecii, oricât de străluciți ar fi fost din punct de vedere matematic, nu aveau un zero... sau aveau? Urmăm calea spre Orient unde, acum un mileniu sau două, matematicienii indieni au făcut un alt pas crucial. Tratând zero pentru prima dată ca pe orice alt număr, în loc de un simbol unic, ei au permis noi salturi uriașe în calcul și, de asemenea, în înțelegerea noastră a modului în care funcționează matematica în sine.

În Evul Mediu, aceste cunoștințe matematice au străbătut Europa de Vest prin intermediul comercianților arabi. La început a fost numită "magie saracină periculoasă" și considerată opera diavolului, dar nu a trecut mult timp până când comercianții și bancherii au văzut cât de utilă era această magie și au folosit-o pentru a dezvolta instrumente precum contabilitatea în partidă dublă. Zero a devenit rapid o parte esențială a ecuațiilor din ce în ce mai sofisticate și, odată cu inventarea calculului, se poate spune că a fost un pivot al revoluției științifice. Și acum ies la iveală straturi și mai adânci ale acestui lucru care nu este nimic: calculatoarele noastre vorbesc numai în zerouri și unu, iar matematica modernă arată că doar zero poate genera totul.

Robert Kaplan servește toată această istorie cu un entuziasm și un umor imense; scrisul său este plin de anecdote și remarci, iar citatele, de la Shakespeare la Wallace Stevens, extind contextul cărții mult dincolo de domeniul de aplicare al specialiștilor științifici. Pentru Kaplan, istoria lui zero este o lentilă pentru a privi nu numai evoluția matematicii, ci și natura însăși a gândirii umane. El subliniază faptul că istoria matematicii este un proces de abstractizare recursivă: odată ce un simbol este creat pentru a reprezenta o idee, acel simbol însuși dă naștere la noi operații care, la rândul lor, conduc la noi idei. Frumusețea matematicii constă în faptul că, deși o inventăm, pare că descoperim ceva care există deja.

Bucuria acestei descoperiri strălucește în paginile lui Kaplan, care merge de la Arhimede la Einstein, făcând conexiuni fascinante între ideile matematice din fiecare epocă și cultură. Un tur de forță al istoriei științei, Nimicul care este ne poartă prin cercul gol care duce la infinit.