Poezii alese

Titlul original:

Selected Poems

Conținutul cărții:

Ne-am obișnuit cu o viață de rutină și uniformitate: la locul de muncă, în relațiile noastre cu ceilalți și cu noi înșine atunci când încercăm să înțelegem ceea ce ne înconjoară și ne subjugă. Mesajele ne inundă și, în loc să critice realitatea, ele întăresc status quo-ul și ne încurajează să îl acceptăm și să îl menținem.

Pentru a contrabalansa ierarhiile și justificările vieții moderne, există voci care se ridică în semn de protest, precum cea a lui Eduardo Moga, care nu deplâng o presupusă epocă de aur pierdută și nu își plâng deziluzia. Pentru Moga, această etapă a fost lăsată în urmă cu mult timp în urmă și trebuie să presupunem că a urmat o ucenicie a dezamăgirii: descoperirea faptului că zeii nu ne iubesc, ci ne chinuie, iar apoi și-a depus toate eforturile pentru a dezlega totul. Poezia lui Moga nu predică însă, nu ne împovărează cu reguli sau idei care să ne ducă într-o lume imaginară mai bună, aici sau în viața de apoi.

Singura viață este aceasta, aici și acum, viața corpului, viața simțurilor care ne conectează la lume. A ne reda plăcerea prezentului nu este o misiune trivială, iar Moga ne confruntă mereu cu emoțiile și senzațiile noastre, cu intenția de a șterge astfel discursul monoton al reprezentanților ordinii.

S-ar putea crede, deci, că poetul acționează ca un strateg pe un câmp de luptă. Departe de viziunea maniheistă a soldatului, incapabil să vadă dincolo de dualități, această poezie se hrănește cu subtilitate, detaliu și precizie.

Ea nu este artilerie, ci o mânuire fină a bisturiului care, cu delicatețea și hotărârea argintarului, disecă tumoarea și chistul care ne amenință viața, care poate astfel să înflorească.