Recenzii ale cititorilor
Rezumat:În general, recenziile la „Prelegeri privind istoria filosofiei politice” a lui Rawls reflectă o primire pozitivă, subliniind în special claritatea și relevanța conținutului în comparație cu alte lucrări ale sale. În timp ce mulți consideră prelegerile pătrunzătoare și accesibile, există critici cu privire la structura și prezentarea cărții.
Avantaje:⬤ Prelegerile oferă discuții clare și simpatice despre filosofi politici cheie precum Hobbes, Locke și Rousseau.
⬤ Mulți cititori consideră conținutul foarte relevant și mai ușor de înțeles în comparație cu alte lucrări ale lui Rawls, cum ar fi „Prelegeri privind istoria filosofiei morale”.
⬤ Cartea oferă o perspectivă nouă asupra contextului istoric al ideilor lui Rawls, făcându-le să pară mai profunde și mai semnificative.
⬤ Servește ca un excelent instrument de cercetare pentru cei care studiază filosofia politică.
Dezavantaje:⬤ Unii au considerat cartea nepotrivită ca text introductiv la Rawls sau la filosofie, deoarece constă în principal din transcrieri de prelegeri.
⬤ Un recenzent a observat că cartea nu a dezvăluit notele și sublinierile anterioare, afectându-le experiența.
⬤ S-a menționat faptul că abordarea lui Rawls nu prezintă o introducere echilibrată în filosofia politică și socială, ceea ce poate diminua rigoarea sa academică.
(pe baza a 12 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Lectures on the History of Political Philosophy
Conținutul cărții:
Această ultimă carte a regretatului John Rawls, derivată din prelegeri și note scrise pentru cursul său de lungă durată privind filosofia politică modernă, oferă cititorilor o prezentare a tradiției politice liberale din partea unui cercetător considerat de mulți drept cel mai mare exponent contemporan al filosofiei care stă la baza acestei tradiții.
Scopul lui Rawls în prelegeri a fost, scria el, să identifice caracteristicile cele mai centrale ale liberalismului ca exprimând o concepție politică a justiției atunci când liberalismul este privit din cadrul tradiției constituționalismului democratic. El face acest lucru analizând mai multe curente care alcătuiesc tradițiile constituționale liberale și democratice, precum și figurile istorice care reprezintă cel mai bine aceste curente - printre care contractanții Hobbes, Locke și Rousseau; utilitarienii Hume, Sidgwick și J. S. Mill; și Marx considerat un critic al liberalismului. Prelegerile lui Rawls despre episcopul Joseph Butler sunt, de asemenea, incluse într-un apendice. În mod constant revizuite și rafinate de-a lungul a trei decenii, prelegerile lui Rawls despre aceste personalități reflectă opiniile sale în curs de dezvoltare și schimbare cu privire la istoria liberalismului și a democrației - precum și modul în care își vedea propria activitate în raport cu aceste tradiții.
Cu analizele sale clare și atente ale doctrinei contractului social, utilitarismului și socialismului - și ale celor mai influenți susținători ai acestora - acest volum ocupă un loc esențial în tradițiile pe care le expune. Marcate de răbdarea și curiozitatea caracteristice lui Rawls și editate cu scrupulozitate de studentul și asistentul său, Samuel Freeman, aceste prelegeri reprezintă o completare potrivită a operei sale, precum și a istoriei filosofiei politice.
