Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea lui John Rawls este discutată ca o explorare semnificativă, dar defectuoasă, a modului în care popoare diferite pot coexista pașnic. Cartea combină ideile filosofice cu comentariile privind relațiile internaționale, bazându-se pe lucrările anterioare ale lui Rawls. Deși oferă perspective valoroase și speranțe pentru viitor, mulți cititori o consideră greu de digerat, uneori vagă și uneori depășită în abordarea sa a problemelor globale contemporane.
Avantaje:Cartea oferă perspective interesante asupra cooperării multiculturale, oferă o foaie de parcurs pentru relațiile internaționale viitoare și este recomandată celor care studiază științele politice. Mai mulți cititori apreciază calitatea conținutului și profunzimea intenționată, sugerând că este o lectură obligatorie pentru înțelegerea filosofiei politice a lui Rawls. Cartea vine în condiții bune pentru cursurile universitare și este apreciată pentru extinderea teoriilor anterioare ale lui Rawls.
Dezavantaje:Multe recenzii critică cartea pentru că este dificil de citit și nu are claritatea și impactul lucrărilor anterioare ale lui Rawls. Unii cititori au considerat-o vagă în ceea ce privește definiția „popoarelor” și au ignorat probleme contemporane presante precum schimbările climatice. Există părerea că este prea idealistă și că nu abordează în mod eficient complexitatea guvernării și a diversității reale în societățile globale.
(pe baza a 15 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
The Law of Peoples: With the Idea of Public Reason Revisited""
Conținutul cărții:
Această carte este alcătuită din două părți: eseul "The Idea of Public Reason Revisited", publicat pentru prima dată în 1997, și "The Law of Peoples", o reformulare majoră a unui articol mult mai scurt cu același nume publicat în 1993. Luate împreună, ele reprezintă punctul culminant al mai mult de cincizeci de ani de reflecție a lui John Rawls asupra liberalismului și asupra unora dintre cele mai presante probleme ale vremurilor noastre.
"The Idea of Public Reason Revisited" explică de ce constrângerile rațiunii publice, un concept discutat pentru prima dată în Political Liberalism (1993), sunt cele pe care le pot susține în mod rezonabil deținătorii unor viziuni cuprinzătoare atât religioase, cât și non-religioase. Acesta este cel mai detaliat raport al lui Rawls cu privire la modul în care o democrație constituțională modernă, bazată pe o concepție politică liberală, ar putea și ar fi considerată legitimă de către cetățenii rezonabili care, din motive religioase, filosofice sau morale, nu acceptă o doctrină globală liberală - cum ar fi cea a lui Kant, a lui Mill sau a lui Rawls "Justiția ca echitate", prezentată în A Theory of Justice (1971).
Legea popoarelor extinde ideea de contract social la Societatea popoarelor și stabilește principiile generale care pot și ar trebui să fie acceptate atât de societățile liberale, cât și de cele non-liberale, ca standard pentru reglementarea comportamentului lor reciproc. În special, se face o distincție esențială între drepturile fundamentale ale omului și drepturile fiecărui cetățean al unei democrații constituționale liberale. Acesta explorează condițiile în care o astfel de societate poate purta în mod adecvat un război împotriva unei "societăți în afara legii" și discută motivele morale pentru acordarea de asistență societăților non-liberale împovărate de condiții politice și economice nefavorabile.
