Primăvara arabă: Sfârșitul postcolonialismului

Recenzii ale cititorilor

Cartea prezintă o viziune complexă asupra Primăverii arabe, unii cititori considerând-o pătrunzătoare și lămuritoare, în timp ce alții consideră că este lipsită de concentrare și nu abordează în mod adecvat evenimentele pe care pretinde că le discută. Recenzenții sunt împărțiți în ceea ce privește abordarea și concluziile autorului, unii lăudând legătura cu mișcările globale, iar alții criticându-i tendențiozitatea percepută și conținutul irelevant.

Mulți recenzenți au considerat cartea lămuritoare și pătrunzătoare, apreciind în special noile perspective pe care le oferă asupra Primăverii Arabe și legăturile acesteia cu mișcări globale precum Occupy Wall Street. Scrierea este descrisă ca fiind ușor de citit, iar unele secțiuni sunt notate ca meritând o atenție deosebită.

Mai mulți cititori și-au exprimat dezamăgirea, considerând că cartea se îndepărtează de subiectul său central, concentrându-se prea mult pe analiza culturală mai degrabă decât pe evenimentele Primăverii Arabe. Criticii au remarcat o lipsă de rigoare teoretică și empirică, prejudecăți percepute în surse precum Al Jazeera și CNN și un eșec în abordarea adecvată a realităților complexe ale regiunii.

(pe baza a 8 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Arab Spring: The End of Postcolonialism

Conținutul cărții:

Această explicație de pionierat a Primăverii arabe va defini o nouă eră de gândire despre Orientul Mijlociu.

În această carte de referință, Hamid Dabashi susține că revoltele revoluționare care au cuprins mai multe țări și climate politice, de la Maroc la Iran și de la Siria la Yemen, au fost conduse de o "sfidare întârziată" - un punct de rebeliune împotriva tiraniei interne și a lipsei de putere globalizată deopotrivă - care înseamnă nu mai puțin decât sfârșitul postcolonialismului. Schițând o nouă geografie a eliberării, Dabashi arată cum Primăvara arabă a modificat geopolitica regiunii atât de radical încât trebuie să începem să reimaginăm "Orientul Mijlociu".

În cele din urmă, "starea revoluționară permanentă" pe care Dabashi o explică în mod strălucit are potențialul de a elibera nu numai acele societăți deja aprinse, ci și multe altele, printr-o geopolitică universală a speranței.