Răul cel mai mic: Etica politică într-o epocă a terorii

Recenzii ale cititorilor

Recenzile cărții lui Michael Ignatieff evidențiază explorarea de către acesta a echilibrului delicat dintre libertățile civile și securitatea națională în contextul terorismului. Autorul prezintă exemple istorice și considerații etice, pledând pentru o abordare pragmatică care acceptă uneori „rele mai mici” în numele siguranței. Cartea este, în general, bine primită pentru conținutul său care îndeamnă la reflecție, deși unele critici se concentrează pe predicarea percepută și inconsecvențele filosofice.

⬤ Provocatoare și pătrunzătoare, în special pentru studenții de politică și libertăți civile.
⬤ Se ocupă cu exemple istorice și dileme etice din lumea reală.
⬤ Oferă o perspectivă non-partizană și practică asupra provocărilor cu care se confruntă democrațiile în răspunsul la terorism.
⬤ Recunoaște necesitatea unor măsuri temporare, subliniind în același timp că acestea ar trebui privite ca „rele minore”.
⬤ Bine documentat și oferă un context istoric valoros.

⬤ Unii cititori o consideră densă și dificil de abordat.
⬤ Criticile argumentelor autorului includ afirmații privind gândirea superficială și inconsecvențe.
⬤ Narațiunea poate părea predicatoare pentru anumite categorii de public.
⬤ Unii recenzenți își exprimă disconfortul față de conceptul de acceptare a oricărei pierderi a libertăților civile, argumentând împotriva necesității soluțiilor propuse.
⬤ Critici la adresa opiniilor și deciziilor politice anterioare ale lui Ignatieff, pe care unii le consideră îngrijorătoare.

(pe baza a 12 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Lesser Evil: Political Ethics in an Age of Terror

Conținutul cărții:

Trebuie să combatem terorismul cu teroare, asasinatul cu asasinat și tortura cu tortură? Trebuie să sacrificăm libertatea civilă pentru a proteja siguranța publică?

În era terorismului, tentațiile nemilosului pot fi copleșitoare. Dar suntem împinși și în direcția opusă de neliniștea că un răspuns violent la violență ne face să nu ne deosebim din punct de vedere moral de dușmanii noștri. Poate că astăzi nu există o provocare politică mai mare decât încercarea de a câștiga războiul împotriva terorii fără a ne pierde sufletul democratic. Michael Ignatieff se confruntă direct cu această provocare, cu combinația de idealism dur, sensibilitate istorică și judecată politică care a făcut din el una dintre cele mai influente voci din domeniul afacerilor internaționale de astăzi.

Ignatieff susține că nu trebuie să ne ferim de utilizarea violenței - că, departe de a submina democrația liberală, forța poate fi necesară pentru supraviețuirea acesteia. Dar utilizarea acesteia trebuie să fie măsurată, nu un program de tortură și răzbunare. Și nu trebuie să ne amăgim că orice am face în numele libertății și democrației este bine. Poate că trebuie să ucidem pentru a combate răul mai mare al terorismului, dar nu trebuie să pretindem niciodată că acest lucru este mai bun decât un rău mai mic.

În acest demers, Ignatieff urmărește istoria modernă a terorismului și a contraterorismului, de la nihiliștii din Rusia țaristă și milițiile din Germania de la Weimar până la IRA și amenințarea fără precedent a Al Qaeda, cu agenții săi sinucigași orientați spre distrugerea în masă. El arată cum cel mai puternic răspuns la teroare a fost forța, decisivă și directă, dar - la fel de important - reținută. Scrutinul public și etica politică care motivează reținerea dau democrației și cea mai puternică armă a sa: puterea morală de a rezista atunci când furia răzbunării și a urii se consumă.

Cartea se bazează pe conferințele Gifford ținute la Universitatea din Edinburgh în 2003.

-- "New York Times Book Review".