Roxana: Stăpâna norocoasă

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Roxana” de Daniel Defoe prezintă viața complexă a unei femei care navighează printre sărăcie și așteptările societății în secolul al XVIII-lea. Ea explorează teme legate de virtute, moralitate și consecințele disperării. În timp ce unii cititori apreciază perspectiva istorică și profunzimea personajelor, alții consideră stilul de scriere dificil și narațiunea lipsită de evenimente.

⬤ Teme interesante și dezvoltarea complexă a personajului Roxana.
⬤ Oferă o perspectivă istorică asupra vieții femeilor în secolul al XVIII-lea.
⬤ Explorare captivantă a moralității și a consecințelor sărăciei.
⬤ Servicii excelente și disponibilitate pentru cititorii care caută literatură clasică.

⬤ Stilul de scriere este dificil și greoi, făcând-o greu de citit pentru unii.
⬤ Unii cititori consideră complotul lent și uneori plictisitor.
⬤ S-ar putea să nu aibă simpatie pentru protagonistă din cauza alegerilor sale.
⬤ Versiunile digitale pot avea probleme de formatare, cum ar fi numere de pagină incorecte.

(pe baza a 37 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Roxana: The Fortunate Mistress

Conținutul cărții:

Roxana: The Fortunate Mistress (titlu complet: The Fortunate Mistress: Or, A History of the Life and Vast Variety of Fortunes of Mademoiselle de Beleau, Afterwards Called the Countess de Wintselsheim, in Germany, Being the Person known by the Name of the Lady Roxana, in the Time of King Charles II) este un roman din 1724 de Daniel Defoe.

Romanul examinează posibilitatea femeilor din secolul al XVIII-lea de a deține propria moșie, în ciuda unei societăți patriarhale, ca în cazul celebrei afirmații a Roxanei că "Contractul de căsătorie nu este... nimic altceva decât renunțarea la libertate, moșie, autoritate și totul, în favoarea bărbatului". Romanul atrage în continuare atenția asupra incompatibilității dintre libertatea sexuală și libertatea de a fi mamă: Roxana rămâne însărcinată de mai multe ori din cauza exploatărilor sale sexuale, iar unul dintre copiii ei, Susan, este cel care o demască ani mai târziu, aproape de finalul romanului, contribuind la precipitarea fugii ei în străinătate, la pierderea ulterioară a averii și la pocăință (ambiguă).

Personajul Roxana poate fi descris ca un proto-feminist, deoarece își desfășoară acțiunile de prostituție în scopuri proprii de libertate, dar înainte ca ideologia feministă să fie pe deplin formată (deși Defoe încearcă, de asemenea, să submineze radicalismul poziției sale). Cartea explorează, de asemenea, ciocnirea de valori dintre curtea Restaurației și clasa de mijloc.

Roxana discută, de asemenea, problema adevărului și a înșelăciunii. Întrucât textul este o narațiune la persoana întâi și este scris pentru a simula o relatare reală la prima mână a unei femei, apare în primul rând problema subiectivității, dar și minciuna care stă la baza veridicității textului. Cititorul nu poate avea încredere decât în Roxana pentru a ne oferi o relatare veridică a poveștii sale, dar cum ea minte adesea alte personaje din carte și chiar pe sine însăși, nu este un narator de încredere. Mai mult, întreaga construcție a personajului ei se bazează pe minciuni și deghizări. Numele ei, sau numele ei, nu sunt menționate până la sfârșitul romanului, astfel încât chiar și cel mai elementar aspect al identității sale - numele - este un mister pentru cea mai mare parte a romanului. Iar numele care îi este asociat cel mai mult: Roxana, se bazează pe o minciună și pe o deghizare, și anume rochia turcească.

Publicată anonim și atribuită lui Defoe abia în 1775, Roxana a fost totuși un succes popular în secolul al XVIII-lea, fiind frecvent retipărită în versiuni modificate pentru a se potrivi gustului zilei: astfel, ediția din 1775, care se intitula Noua Roxana, fusese sentimentalizată pentru a corespunde gusturilor zilei. Doar treptat, începând cu secolul al XIX-lea, romanul a început să fie tratat ca literatură serioasă: Ethel Wilson a fost unul dintre autorii secolului al XX-lea care au fost ulterior influențați de caracterul său realist și de lipsa de modestie. (wikipedia.org)