Sala oglinzilor: Marea Depresiune, Marea Recesiune și utilizările - și utilizările greșite - ale istoriei

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Barry Eichengreen „Hall of Mirrors” este aclamată pentru analiza comparativă detaliată a Marii Depresiuni și a Marii Recesiuni, oferind o perspectivă istorică atractivă. În timp ce unii cititori laudă intuiția și expertiza autorului, alții îi critică complexitatea și lipsa unui mesaj coerent privind implicațiile politice.

⬤ Prezentare istorică cuprinzătoare a Marii Depresiuni și a Marii Recesiuni, oferind comparații valoroase.
⬤ Stil narativ captivant și bine organizat care face accesibil un subiect complex.
⬤ Oferă perspective unice printr-o analiză comparativă care evidențiază asemănările și diferențele dintre cele două crize economice.
⬤ Spiritul și stilul de scriere al autorului fac cartea plăcută pentru mulți cititori.
⬤ Bogată în detalii și context cu privire la evenimentele și deciziile politice din jurul ambelor crize.

⬤ Vocabular dens și tehnic care poate fi o provocare pentru cititorii nespecialiști.
⬤ Unele recenzii menționează că cărții îi lipsește coerența și profunzimea în discutarea implicațiilor politicii economice.
⬤ Alții o consideră plictisitoare și consumatoare de timp din cauza lungimii și complexității sale.
⬤ Critici ale punctelor de vedere și interpretărilor economice ale autorului, în special din partea celor cu convingeri ideologice diferite.

(pe baza a 80 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Hall of Mirrors: The Great Depression, the Great Recession, and the Uses-And Misuses-Of History

Conținutul cărții:

Cele două mari crize financiare ale secolului trecut sunt Marea Depresiune din anii 1930 și Marea Recesiune, care a început în 2008. Ambele au avut loc pe fondul unei explozii puternice a creditelor, al unor practici bancare dubioase și al unui sistem financiar global fragil și instabil. Atunci când piețele au intrat în stop cardiac în 2008, factorii de decizie politică au invocat lecțiile Marii Depresiuni în încercarea de a evita ce era mai rău. În timp ce răspunsul lor a împiedicat un colaps financiar și o depresie catastrofală precum cea din anii 1930, șomajul în SUA și Europa a crescut la niveluri extrem de ridicate. Durerea și suferința au fost generalizate.

Întrebarea, având în vedere acest lucru, este de ce factorii de decizie politică nu au făcut mai mult? Hall of Mirrors, monumentala istorie îngemănată a celor două crize de Barry Eichengreen, oferă cel mai cuprinzător răspuns la această întrebare de până acum. Alternând înainte și înapoi între cele două crize și între America de Nord și Europa, Eichengreen arată cum teama de o nouă Depresiune în urma prăbușirii Lehman Brothers a modelat răspunsurile politice pe ambele continente, cu rezultate pozitive și negative. Deoarece falimentele bancare au fost o caracteristică proeminentă a Marii Depresiuni, factorii de decizie politică au acționat rapid pentru a consolida băncile cu probleme. Dar, deoarece piețele instrumentelor derivate nu erau importante în anii 1930, aceștia nu au observat problemele din așa-numitul sistem bancar paralel. După ce au făcut prea puțin pentru a sprijini cheltuielile în anii 1930, guvernele au accelerat și de această dată cheltuielile publice. Răspunsul a fost însă nediscriminatoriu și s-a întors rapid să bântuie guvernele supraîndatorate, în special în Europa de Sud. În plus, pentru că politicienii au promis prea mult și pentru că măsurile lor nu au reușit să împiedice o recesiune majoră, a apărut rapid o reacție împotriva guvernelor activiste și a băncilor centrale. Responsabilii politici au cedat apoi prematur tentației de a reveni la politici normale înainte ca condițiile normale să fi revenit. Rezultatul a fost o redresare extrem de lentă în Statele Unite și o recesiune fără sfârșit în Europa.

Hall of Mirrors este atât o lucrare majoră de istorie economică, cât și o explorare esențială a modului în care am evitat să facem doar unele dintre aceleași greșeli de două ori. Ea arată nu numai modul în care "lecțiile" istoriei Marii Depresiuni continuă să modeleze răspunsul societății la problemele economice contemporane, ci și modul în care experiența Marii Recesiuni va schimba permanent modul în care ne gândim la Marea Depresiune.