Teoria clasei de agrement: Un studiu economic al instituțiilor

Recenzii ale cititorilor

The Theory of the Leisure Class de Thorstein Veblen explorează implicațiile sociale ale consumului și statutului, criticând risipa elitei și influența acesteia asupra culturii și comportamentului economic. În timp ce mulți cititori consideră ideile profunde și relevante, stilul de scriere este adesea criticat pentru că este dens, verbos și uneori opac.

⬤ Oferă informații valoroase despre consumul ostentativ și normele societale.
⬤ Critică comportamentele risipitoare ale celor bogați și impactul lor asupra societății.
⬤ Oferă o perspectivă unică care rămâne aplicabilă problemelor moderne legate de bogăție și statut.
⬤ Captivează cu un ton spiritual și sardonic.
⬤ Unele ediții au o formatare frumoasă care îmbunătățește experiența de lectură.

⬤ Stilul de scriere este adesea dens, arhaic și dificil de citit.
⬤ Unii cititori consideră proza complicată, cu redundanțe.
⬤ Anumite ediții au caractere extrem de mici, ceea ce le face aproape ilizibile.
⬤ Opiniile autorului cu privire la gen și rasă pot fi considerate învechite sau problematice.
⬤ Cartea poate părea uneori repetitivă, ceea ce poate diminua din mesajul său general.

(pe baza a 89 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Theory of the Leisure Class: An Economic Study of Institutions

Conținutul cărții:

Thorstein Veblen (1857-1929), controversatul economist și critic social american, susține că economia este, în esență, un studiu al aspectelor economice ale culturii umane, care se află într-o stare constantă de flux.

În cea mai cunoscută lucrare a sa, The Theory of the Leisure Class (1899), Veblen și-a însușit teoria evoluției a lui Darwin pentru a analiza sistemul industrial modern. În timp ce industria în sine cerea diligență, eficiență și cooperare, oamenii de afaceri, în opoziție cu inginerii și industriașii, erau interesați doar să facă bani și să-și etaleze averea prin ceea ce Veblen a numit „consum ostentativ”.

Analiza profundă a lui Veblen asupra bazelor psihologice ale instituțiilor sociale și economice americane a pus bazele școlii de economie instituțională.