The Theory of the Leisure Class: Un studiu economic al evoluției instituțiilor

Recenzii ale cititorilor

The Theory of the Leisure Class” a lui Thorstein Veblen este o lucrare clasică care oferă o analiză unică și adesea amuzantă a normelor societale privind consumul și clasa socială. Cartea abordează teme precum consumul ostentativ și comportamentele sociale influențate de cei bogați, ceea ce o face relevantă chiar și în contextele moderne. Cu toate acestea, cartea este caracterizată de o proză densă și uneori opacă, care poate fi o provocare pentru cititori.

** Viziune aprofundată asupra naturii consumului și a normelor societale. ** Stil de scriere captivant și unic, cu un amestec de umor și ironie. ** Teme relevante privind bogăția și statutul care rezonează cu societatea contemporană. ** Un clasic important în filosofia socială și sociologie. ** Calitatea cărții fizice în anumite ediții lăudată pentru design și format.

** Proza densă și complexă face lectura grea și poate fi copleșitoare. ** Unele ediții au caractere extrem de mici, ceea ce le face dificil sau imposibil de citit. ** Conținutul repetitiv și stilul de scriere uneori plictisitor sunt criticate. ** Lipsă de un aparat științific în anumite ediții ieftine care poate descuraja cititorii serioși.

(pe baza a 89 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Theory of the Leisure Class: An Economic Study in the Evolution of Institutions

Conținutul cărții:

The Theory of the Leisure Class: An Economic Study of Institutions (1899), de Thorstein Veblen, este un tratat de economie și o critică socială detaliată a consumului ostentativ, ca funcție a clasei sociale și a consumerismului, derivate din stratificarea socială a oamenilor și diviziunea muncii, instituții sociale din perioada feudală (sec. IX-XV) care au continuat până în epoca modernă. Veblen afirmă că stăpânii de moșie contemporani, oamenii de afaceri care dețin mijloacele de producție, s-au angajat în practicile neproductive din punct de vedere economic ale consumului ostentativ și ale timpului liber ostentativ, activități inutile care nu contribuie nici la economie, nici la producția materială de bunuri și servicii utile necesare funcționării societății, în timp ce clasa de mijloc și clasa muncitoare sunt cele care sunt angajate în mod util în ocupațiile industrializate, productive, care susțin întreaga societate. Efectuate la sfârșitul secolului al XIX-lea, analizele socio-economice ale lui Veblen privind ciclurile de afaceri și politica prețurilor din economia americană, precum și diviziunea emergentă a muncii pe specialități tehnocratice - om de știință, inginer, tehnolog etc. - s-au dovedit a fi predicții sociologice exacte ale structurii economice a unei societăți industriale.

The Theory of the Leisure Class: An Economic Study of Institutions (1899) prezintă dezvoltarea evolutivă a instituțiilor umane (sociale și economice) care modelează societatea, cum ar fi modul în care cetățenii își câștigă mijloacele de subzistență, în care tehnologia și artele industriale sunt forțele creatoare ale producției economice. Această producție de bunuri și servicii nu era doar un mijloc de a satisface nevoile materiale ale societății, ci și de a obține profituri pentru proprietarii mijloacelor de producție. că sistemul de producție industrială impune muncitorilor (bărbați și femei) să fie sârguincioși, eficienți și cooperanți, în timp ce proprietarii (oameni și femei de afaceri) sunt preocupați de a face bani și de afișarea publică a averii lor acumulate și că astfel de comportamente (consumul ostentativ și petrecerea ostentativă a timpului liber) au supraviețuit trecutului prădător și barbar al stadiului tribal al societății moderne.

Publicată inițial ca The Theory of the Leisure Class: An Economic Study in the Evolution of Institutions (1899), cartea a luat naștere din trei articole pe care Veblen le-a publicat în American Journal of Sociology: (i) "The Beginning of Ownership" (ii) "The Barbarian Status of Women" și (iii) "The Instinct of Workmanship and the Irksomeness of Labour" (1898-99), care prezintă temele majore ale economiei și sociologiei pe care le-a dezvoltat ulterior în lucrări precum: The Theory of Business Enterprise (1904), despre cât de incompatibile sunt urmărirea profitului și producerea de bunuri utile și The Instinct of Workmanship and the State of the Industrial Arts (1914), despre conflictul fundamental dintre predispoziția umană de a produce util și instituțiile societății care risipesc produsele utile ale efortului uman.