The Prodigal Church (Biserica risipitoare): Salvarea spiritualității din religie

Recenzii ale cititorilor

Cartea a primit recenzii pozitive pentru explorarea pătrunzătoare a creștinismului, încurajarea călătoriilor personale în credință și explicațiile clare ale doctrinelor complexe. Cititorii apreciază perspectiva sa istorică asupra evoluției Bibliei și a mesajului bisericii. Cu toate acestea, unii cititori s-au găsit în dezacord cu anumite puncte, sugerând nevoia unei investigații mai profunde sau a unei reflecții personale asupra subiectelor prezentate.

Încurajează călătoriile personale de credință, oferă explicații clare ale doctrinelor complexe, oferă un context istoric asupra evoluției Bibliei, validează experiențele spirituale ale cititorilor și este o lectură motivantă.

Unii cititori nu sunt de acord cu anumite puncte din carte, indicând necesitatea unei explorări personale mai aprofundate sau a unei reflecții asupra subiectelor prezentate.

(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Prodigal Church: Rescuing Spirituality from Religion

Conținutul cărții:

La început, biserica era o părtășie de bărbați și femei axată pe Hristos cel viu. Apoi biserica s-a mutat în Grecia, unde a devenit o filosofie.

Apoi s-a mutat la Roma, unde a devenit o instituție. Apoi, s-a mutat în Europa, unde a devenit o cultură. Și, în cele din urmă, s-a mutat în America, unde a devenit o întreprindere.

-- Richard Halverson Cei mai mulți ar fi de acord că biserica modernă a devenit un loc rușinos, care încă adăpostește un adevăr etern.

Chiar și atunci când ne confruntăm cu această cunoaștere, este dificil să ne rupem de tradițiile noastre. Cum ne salvăm propria spiritualitate din biserică? Trebuie să rupem tradiția de adevăr și să lăsăm adevărul să stea de unul singur.

Tradiția este o închisoare care adăpostește adevărul, iar religia este călăul spiritualității. Atât adevărul, cât și spiritul pot fi salvate cu curajul de a pune la îndoială și de a crede în continuare. Vom încerca să folosim „abordarea cu două tăișuri” a credinței în Dumnezeu și a examinării istorice - politice a bisericii.

Erorile religiei sunt puse alături de frumusețea viziunii spirituale a bisericii mistice. Se speră că o astfel de abordare dublă se poate preta la o viziune mai echilibrată, imitând în același timp sentimentele pe care mulți dintre noi le nutresc acum față de biserica modernă. Venim la biserică cu teamă și dispreț față de judecata și lăcomia ei, căutând în același timp dragostea și mila lui Dumnezeu.

Când adevărul este dezvăluit, Dumnezeu poate fi încă văzut în zgomotul a ceea ce a devenit biserica. El face apel la sufletul individual.

Calea personală este clarificată în aceste pagini.