The Yellow Wallpaper

Recenzii ale cititorilor

The Yellow Wallpaper de Charlotte Perkins Gilman este o poveste scurtă, dar de impact, care examinează teme legate de sănătatea mintală a femeilor, autonomia și opresiunea socială la sfârșitul secolului al XIX-lea. Prin ochii unei naratoare anonime, povestea explorează izolarea și declinul ei psihologic, pe măsură ce încearcă să înțeleagă mediul și starea ei mentală. Abordarea sa critică a rolurilor de gen și a bolilor mintale a consacrat-o drept o operă clasică a literaturii feministe.

⬤ Scurtă și ușor de digerat, ceea ce o face ideală pentru o lectură rapidă în timpul navetei.
⬤ Foarte apreciată ca operă literară feministă semnificativă, care discută probleme de sănătate mintală și sociale.
⬤ Scrieri evocatoare și pline de atmosferă care captivează cititorii.
⬤ Formatul jurnalului prezintă o perspectivă unică și captivantă.
⬤ Mulți cititori au considerat-o edificatoare și provocatoare cu privire la rolul femeilor și sănătatea mintală.
⬤ Articulează frumos temele de izolare și declin psihologic.

⬤ Unii cititori au considerat că povestea a fost prea scurtă, lăsându-i să dorească mai mult.
⬤ Exemplarul fizic poate fi mai mare sau prezentat într-un mod care seamănă mai mult cu un pamflet decât cu o carte.
⬤ Câțiva cititori au raportat o confuzie inițială cu privire la dimensiunea și ambalajul diferitelor ediții.
⬤ Simplitatea stilului de scriere poate să nu placă tuturor.

(pe baza a 88 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

2018 Retipărire a ediției din 1892.

Această povestire este considerată o importantă lucrare timpurie a literaturii feministe americane, ilustrând atitudinile din secolul al XIX-lea față de sănătatea femeilor, atât fizică, cât și mentală. Prezentată la persoana întâi, povestirea este o colecție de articole de jurnal scrise de o femeie al cărei soț medic (John) a închiriat un conac vechi pentru vară.

Renunțând la alte camere din casă, cuplul se mută în camera copilului de la etaj. Ca formă de tratament, femeii fără nume i se interzice să lucreze și este încurajată să mănânce bine și să facă multă mișcare și să ia aer, pentru a se putea recupera din ceea ce el numește „depresie nervoasă temporară - o ușoară tendință isterică”, un diagnostic comun femeilor din acea perioadă. Gilman și-a folosit scrierile pentru a explora rolul femeii în America la acea vreme.

Ea a explorat probleme precum lipsa unei vieți în afara casei și forțele opresive ale societății patriarhale. Prin opera sa, Gilman a deschis calea unor scriitoare precum Alice Walker și Sylvia Plath.