Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea oferă o biografie cuprinzătoare a Sfintei Maria, Maica lui Isus, subliniind rolul ei semnificativ în creștinismul timpuriu și dezvoltarea tradițiilor mariane. Stephen Shoemaker prezintă o traducere a lucrării lui Maximus cu analize detaliate care pun la îndoială perspectivele academice anterioare, ceea ce o face o lectură esențială pentru cei interesați de istoria și teologia din jurul Mariei.
Avantaje:⬤ Analiză minuțioasă și pătrunzătoare a vieții Sfintei Maria și a rolului ei în creștinismul timpuriu.
⬤ Traducere accesibilă în limba engleză a unui text antic important.
⬤ Participă la studiile contemporane despre Maria și provoacă înțelegerile anterioare.
⬤ Profund devoțional și bine documentat, cu un stil de scriere florid și clasic.
⬤ Popular printre istoricii bisericii și recomandat celor care o venerează pe Maria.
Dezavantaje:⬤ Unele critici privind omiterea anumitor discuții teologice cruciale, cum ar fi rolul sacrificial al Mariei la Cina cea de Taină.
⬤ Explorare limitată a rolului de lider al Mariei în creștinismul timpuriu, dincolo de contextul imediat al textului.
⬤ Nu este la fel de bogată în spiritualitate ca scrierile bisericești anterioare.
⬤ Unii cititori au întâmpinat probleme legate de claritatea traducerii și de perspectivele istorice asupra Mariei.
(pe baza a 19 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
The Life of the Virgin: Maximus the Confessor
Conținutul cărții:
Mult timp ignorată de cercetători, această Viață a Fecioarei din secolul al VII-lea, atribuită lui Maximus Mărturisitorul, este cea mai veche biografie mariană completă.
Scrisă inițial în greacă și supraviețuind în prezent doar în georgiană veche, ea este tradusă acum pentru prima dată în limba engleză. Este o lucrare care are o semnificație profundă pentru înțelegerea istoriei creștinismului antic târziu și medieval, oferind o sursă bogată pentru înțelegerea istoriei pietății creștine.
Această Viață este deosebit de remarcabilă pentru reprezentarea implicării proeminente a Mariei în lucrarea fiului său și în conducerea comunității creștine timpurii. În special, ea dezvăluie o devoțiune foarte dezvoltată față de suferința plină de compasiune a Mariei la Răstignire, anticipând cu câteva secole un stil medieval influent de devoțiune cunoscut sub numele de „pietate afectivă”, ale cărui origini au fost în general limitate la Evul Mediu superior occidental.
