Walking the Black Cat

Recenzii ale cititorilor

Recenzile laudă colecția lui Charles Simic ca fiind o explorare întunecată, absurdă și profund personală a peisajelor suprarealiste și a introspecției emoționale. Este evidențiată utilizarea imaginilor dure și a juxtapunerii, creând un amestec de mundan și bizar. În timp ce poemele sunt accesibile, ele sunt, de asemenea, bogate în emoții și metafore complexe, oferind atât plăcere, cât și profunzime. Unii recenzenți remarcă calitatea cinematografică a colecției și momentele suprarealiste, făcând-o o lectură captivantă.

Colecția este descrisă ca fiind absurdă, întunecată și intens personală, cu imagini clare și emoții bogate. Criticii apreciază vocea unică a lui Simic și capacitatea sa de a juxtapune banalul cu suprarealistul. Poemele sunt accesibile, dar profunde, făcându-le plăcute și provocatoare. Simic este recunoscut ca fiind un poet contemporan important, iar această lucrare este considerată una dintre cele mai bune ale sale. Există un amestec de umor și întuneric care rezonează cu cititorii.

Unii cititori pot găsi temele prea întunecate sau imaginile prea suprarealiste, ceea ce le-ar putea diminua plăcerea. Natura imprevizibilă a poemelor ar putea fi o provocare pentru cei care caută narațiuni directe. O critică potențială este aceea că lucrarea ar putea fi considerată excesiv de avangardistă sau ezoterică pentru anumite categorii de public.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

În cea de-a treisprezecea sa colecție, poetul Charles Simic, laureat al Premiului Pulitzer, îmbină folclorul și magia neagră cu viața de zi cu zi.

Fantoma lui Hamlet rătăcește pe holurile unui motel din Vegas, un ventriloc de la colțul străzii folosește trecătorii drept manechine, iar Iisus cerșește într-un Eden infestat cu iarbă sunt doar câteva dintre invențiile uimitoare pe care Simic le dezlănțuie în această colecție.

"Puțini poeți contemporani au fost atât de influenți - sau inimitabili - ca Charles Simic. --The New York Times Book Review