Evaluare:
Recenziile evidențiază un interes puternic pentru istoria soldaților Buffalo, mulți cititori apreciind informațiile prezentate. Cu toate acestea, există preocupări semnificative cu privire la profunzimea, calitatea și prezentarea cărții, unii considerând-o insuficient de informativă și prost structurată.
Avantaje:⬤ Informativă cu privire la istoria Buffalo Soldiers
⬤ bine primită de pasionații de istorie
⬤ apreciată ca un cadou
⬤ valoare educațională remarcată de cititori.
⬤ Lipsită de profunzime și detalii
⬤ descrisă ca fiind prea elementară și mai mult ca un pamflet
⬤ prezentare slabă, cu prea mult text pe pagini
⬤ fără surse sau citări academice
⬤ face o comparație deloc măgulitoare cu studii mai bune ale aceluiași subiect.
(pe baza a 11 recenzii ale cititorilor)
Buffalo Soldiers: The History and Legacy of the Black Soldiers Who Fought in the U.S. Army during the Indian Wars
*Include imagini.
*Include extrase din relatări contemporane.
*Include o bibliografie pentru lecturi suplimentare.
În timpul Războiului Civil, peste 180 000 de bărbați de culoare au luptat în unități de voluntari ca parte a trupelor de culoare ale Statelor Unite (USCT), însă abia după încheierea acestuia li s-a permis să se înroleze în armata regulată. Ei au făcut acest lucru în patru regimente segregate și au devenit cunoscuți sub numele colocvial de Buffalo Soldiers. Evoluția acestor unități de negri a urmat cursul organizării armatei regulate pe timp de pace. Odată cu sfârșitul Războiului Civil a venit și demobilizarea milioanelor de oameni care s-au oferit voluntari să lupte în numele Uniunii, inclusiv USCT, care s-a desființat la sfârșitul anului 1865. Primul proiect de lege care stabilea organizarea armatei, trimis Camerei Reprezentanților la 7 martie 1866, prevedea înființarea a opt regimente de infanterie care urmau să fie încadrate de veterani ai USCT, însă legislația nu conținea dispoziții similare pentru unitățile de cavalerie de culoare. Când proiectul de lege a ajuns la Senat pentru aprobare, senatorul Benjamin Wade a reușit să obțină adăugarea unei dispoziții care autoriza unitățile de cavalerie de culoare.
Legea adoptată la 28 iulie 1866 a autorizat un total de 10 regimente de cavalerie și 45 de regimente de infanterie, iar în 1867, Armata regulată a ridicat două regimente de cavalerie de culoare, denumite Cavaleria a 9-a (de culoare) și Cavaleria a 10-a (de culoare). În plus, armata a creat patru regimente de infanterie de culoare: Infanteria 38 (de culoare), Infanteria 39 (de culoare), Infanteria 40 (de culoare) și Infanteria 41 (de culoare). Totuși, în cele din urmă, numărul regimentelor de culoare nu a rămas la șase prea mult timp, deoarece în 1869 a avut loc o nouă reducere a dimensiunii armatei regulate, numărul regimentelor de infanterie fiind redus la 25. Ca parte a acestei reduceri, numărul regimentelor de negri a fost redus de la patru la două, astfel încât regimentele 38 și 41 au fost reorganizate ca 25 Infanterie (de culoare), iar regimentele 39 și 40 au fost reorganizate ca 24 Infanterie (de culoare). Înrolarea atât în cavalerie, cât și în infanterie era de cinci ani, soldații fiind plătiți cu 13 dolari pe lună, plus cazare, masă și îmbrăcăminte.
Desigur, aceste unități sunt acum cunoscute pentru porecla care le-a fost atașată, însă originea exactă a poreclei Buffalo Soldiers este un subiect de dispută. Dr. Walter Hill a scris: "Potrivit lui Benjamin H. Grierson, colonel al Regimentului 10 Cavalerie, din 1867 până în 1890, Regimentul 10 a dobândit numele de "Buffalo Soldiers" în timpul campaniei din 1871 împotriva comanșilor din Teritoriul Indian. Grierson spunea că comanșii respectau marșul neobosit al soldaților și îndemânarea lor pe poteci. Ei își câștigaseră numele de bivol robust și venerat. Cea de-a 10-a unitate a făcut din "bivol" stema regimentului ani mai târziu, dar termenul "Buffalo Soldiers" a devenit sinonim cu unitățile 9 și 10". Termenul a apărut pentru prima dată în public în 1873, cu referire la Regimentul 10 Cavalerie, într-o scrisoare a doamnei Frances M. A. Roe către o revistă populară. Ea a scris: "Ofițerii spun că negrii sunt soldați buni și luptă ca niște diavoli... Indienii îi numesc "soldați bivoli" pentru că capetele lor lânoase seamănă atât de mult cu perna mată care se află între coarnele bivolului. Alții cred că porecla provine de la Cheyanne. O altă sursă posibilă provine de la apași pentru hainele de bivol pe care le purtau iarna.".
Buffalo Soldiers: The History and Legacy of the Black Soldiers Who Fought in the U. S. Army during the Indian Wars (Istoria și moștenirea soldaților de culoare care au luptat în armata SUA în timpul războaielor cu indienii) examinează modul în care au fost ridicate regimentele și ce a presupus serviciul lor pe parcursul mai multor decenii. Împreună cu imagini care înfățișează oameni, locuri și evenimente importante, veți afla despre soldații Buffalo ca niciodată până acum.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)