Ce ar trebui să facem cu creierul nostru?

Recenzii ale cititorilor

Cartea „PLASTICITY--How to Live your Life, using your Brain” de Catherine Malabou explorează conceptul de plasticitate a creierului, subliniind implicațiile sale pentru dezvoltarea, vindecarea și creșterea personală. Malabou critică viziunile reducționiste din neuroștiințe, oferind o abordare dialectică care încorporează dimensiuni estetice, etice și politice. Ea discută importanța rezilienței și relația dinamică dintre gândire și procesele naturale. Recenzile variază de la aprecierea abordării sale filosofice nuanțate la critica reducționismului și complexității percepute în afirmațiile sale.

⬤ Provocatoare și stimulantă din punct de vedere intelectual
⬤ integrează în mod eficient neuroștiința cu filosofia
⬤ critică reducționismul din neuroștiința tradițională
⬤ prezintă o viziune convingătoare asupra rezilienței și creativității în dezvoltarea personală
⬤ se ocupă de implicații etice și politice importante.

⬤ Unii cititori consideră că scrierea este complexă și argumentele dificil de urmărit
⬤ critică faptul că afirmațiile sale sunt reducționiste
⬤ anumite afirmații despre neuroni ar putea fi considerate confuze sau lipsite de claritate
⬤ poate să nu ofere soluții clare la tensiunile dintre materialism și idealism.

(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

What Should We Do with Our Brain?

Conținutul cărții:

Neuroștiințele recente, înlocuind vechiul model al creierului ca o sursă unică centralizată de control, au pus accentul pe "plasticitate", calitatea prin care creierul nostru se dezvoltă și se schimbă pe parcursul vieții noastre. Creierele noastre există ca produse istorice, dezvoltându-se în interacțiune cu ele însele și cu mediul înconjurător.

Prin urmare, există o linie subțire între organizarea sistemului nervos și organizarea politică și socială care condiționează și este condiționată de experiența umană. Privind cu atenție neuroștiințele contemporane, este greu să nu observăm că noul mod de a vorbi despre creier reflectă discursul de management al lumii capitaliste neoliberale în care trăim acum, cu discursul său despre descentralizare, rețele și flexibilitate. În mod conștient sau inconștient, știința nu poate decât să se facă ecoul lumii în care are loc.

În lumea neoliberală, "plasticitatea" poate fi echivalată cu "flexibilitatea" - un termen care a devenit un cuvânt la modă în economia și teoria managementului. Creierul plastic ar reprezenta astfel doar un alt stil de putere, care, deși mai puțin centralizat, este totuși un mijloc de control.

În această carte, Catherine Malabou dezvoltă un al doilea sens, mai radical, pentru plasticitate. Plasticitatea nu numai că permite creierului nostru să se adapteze la circumstanțele existente, ci deschide și o marjă de libertate pentru a interveni, pentru a schimba chiar acele circumstanțe. O astfel de înțelegere deschide un nou aspect transformator al neuroștiințelor.

Insistând asupra acestei apropieri între neuroștiințe și științele sociale, Malabou aplică creierului fraza binecunoscută a lui Marx despre istorie: oamenii își fac singuri creierul, dar nu știu asta. Această carte este o chemare la o astfel de cunoaștere.