Cel care vâna păsări în satul tatălui său: Dimensiunile unui mit Haida

Recenzii ale cititorilor

Cartea este o explorare academică a unui mit Haida, concentrându-se pe semnificația sa culturală și pe legăturile cu alte mituri la nivel global. Cartea prezintă o analiză amplă a mitologiei, pornind de la figuri istorice și perspective antropologice, reflectând în același timp primele idei ale lui Snyder privind rolul mitului în societate. Deși prezintă unele calități academice depășite, este lăudată pentru rigurozitatea și profunzimea sa.

Scrierea este academică și bine documentată, oferind o explorare profundă a mitului Haida și a conexiunilor sale cu alte narațiuni culturale. Abordarea multidimensională acoperă diverse aspecte ale mitologiei și contextului cultural și oferă comentarii perspicace cu privire la rolul mitului în societate. Introducerea lui Robert Bringhurst adaugă valoare textului.

Eseul poate fi uneori sec din cauza naturii sale academice și reflectă atitudini antropologice depășite. Unii cititori pot considera că îi lipsește rezonanța emoțională în comparație cu interpretările mai poetice ale mitului, iar perspectiva tinerească a lui Snyder înseamnă că acesta nu a înțeles pe deplin semnificația completă a mitului.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

He Who Hunted Birds in His Father's Village: The Dimensions of a Haida Myth

Conținutul cărții:

În 1951, ca student la antropologie în Oregon, Gary Snyder și-a propus să analizeze numeroasele niveluri de semnificație pe care le poate avea un singur mit al nativilor americani. He Who Hunted Birds in His Father's Village (Cel care vâna păsări în satul tatălui său) este rezultatul analizei critice a lui Snyder asupra unei povești Haida spusă de marele poet oral Ghandl (Walter McGregor) lui John Swanton cu puțin timp înainte de 1905.

O versiune a omniprezentei povești cu „fecioara lebădă”, povestea despre fiul unui șef de trib care se îndrăgostește de o fată-gâscă sălbatică, o pierde, o urmează în cer și se întoarce pe uscat sub forma unui pescăruș. Snyder aprofundează transformările care au loc în mit, luând în considerare versiuni ale mitului din întreaga lume și explicând modul în care povestea s-ar putea aplica aici și acum. El scrie:

Să mergi dincolo și să devii ce - un pescăruș pe un recif? De ce nu. Natura noastră nu este o natură deosebită; priviți pescărușii de pe plajă. Pentru o clipă goală, în timp ce strigătul lor îți pătrunde în inimă ca o rază de soare prin apă, tu ești asta, în totalitate.

Facem acest lucru în fiecare zi. Așadar, acesta este aspectul minții care conferă artă, stil și autotranscendență inevitabilei plantații umane într-un nexus social și ecologic. Provocarea este să o facem bine, alături de vecinii noștri și de copaci, și că poate, din când în când, putem ajunge să vedem prin același ochi în același timp, pentru o clipă.

Asta ar însemna să o facem bine. Poveștile vechi, miturile și poveștile sunt k_anele rasei umane.