Conscripții ai modernității: Tragedia iluminismului colonial: The Tragedy of Colonial Enlightenment

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o explorare atentă a operei lui C.L.R. James, concentrându-se în special pe evoluția operei sale fundamentale „The Black Jacobins” prin prisma istorică și politică de-a lungul timpului. Ea analizează modul în care schimbarea contextelor politice a influențat stilurile narative, trecând de la teme anticoloniale la o perspectivă postcolonială.

Proiect chibzuit și original. Autorul oferă o narațiune convingătoare și o analiză profundă a istoriei, pornind de la o gamă largă de gânditori influenți. Cartea este descrisă ca fiind bogat satisfăcătoare odată ce se trece de proza densă inițială.

Proza de la început este considerată ușor afectată și poate provoca cititorii. Unii cititori pot să nu fie de acord cu toate interpretările autorului.

(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Conscripts of Modernity: The Tragedy of Colonial Enlightenment

Conținutul cărții:

În acest moment de stagnare și deziluzie din istoria postcolonială - când multe utopii anticoloniale s-au ofilit într-o mocirlă de epuizare, corupție și autoritarism - David Scott susține necesitatea reconceptualizării trecutului pentru a reimagina un viitor mai utilizabil. El descrie modul în care, înainte de independență, anticolonialiștii au povestit tranziția de la colonialism la postcolonialism ca pe o poveste de dragoste - ca pe o poveste de depășire și răzbunare, de salvare și răscumpărare.

Scott susține că studiile postcoloniale își asumă aceeași traiectorie și că acest lucru impune limitări conceptuale. El sugerează că tragedia poate fi un cadru narativ mai util decât romantismul. În tragedie, viitorul nu apare ca o mișcare neîntreruptă înainte, ci mai degrabă ca o serie lentă și uneori reversibilă de urcușuri și coborâșuri.

Scott explorează implicațiile politice și epistemologice ale modului în care trecutul este conceput în relație cu prezentul și viitorul printr-o reconsiderare a capodoperei de istorie anticolonială a lui C.

L. R.

James, The Black Jacobins, publicată pentru prima dată în 1938. În această carte, James a spus povestea lui Toussaint L'Ouverture și a revoluției haitiene ca fiind una de răzbunare romantică. În cea de-a doua ediție, publicată în Statele Unite în 1963, James a inserat un nou material care sugerează că această poveste ar putea fi prezentată în mod util ca o tragedie.

Scott folosește reformularea lui James din The Black Jacobins pentru a compara randamentele relative ale romantismului și tragediei. Într-un epilog, el juxtapune gândirea lui James despre tragedie, istorie și revoluție cu cea a lui Hannah Arendt din On Revolution. El contrastează utilizarea tragediei ca mijloc de situare a trecutului în raport cu prezentul pentru a deriva o politică pentru un viitor posibil.