Cunoștințe tacite și explicite

Recenzii ale cititorilor

Cartea explorează conceptele de cunoaștere tacită și explicită, subliniind diferențele și implicațiile acestora pentru învățare și inteligență artificială. Cartea oferă o examinare detaliată a cunoștințelor tacite, care nu pot fi articulate cu ușurință, dar care sunt esențiale pentru înțelegerea profundă și dobândirea de competențe. Autorul discută diverse forme de cunoștințe tacite și critică limitările inteligenței artificiale în înțelegerea unor astfel de cunoștințe. Textul este considerat accesibil și provocator atât pentru mediul academic, cât și pentru practicienii din domeniile legate de transferul de cunoștințe.

Cartea este scrisă clar și este accesibilă, făcând ca ideile complexe să fie ușor de înțeles și pentru neexperți. Ea oferă perspective valoroase asupra cunoștințelor tacite și explicite, utile pentru educatori și cercetători. Discuția privind interacțiunea dintre inteligența umană și cea artificială este captivantă și relevantă. Mulți cititori au considerat-o lămuritoare, în special în contextul formării și dobândirii de competențe.

Unii cititori au considerat abordarea filosofică din primele capitole copleșitoare sau irelevantă. Au existat critici privind interpretarea de către autor a aspectelor legate de cunoașterea tacită colectivă și de socializare, sugerând că unele argumente ar putea fi depășite. Câțiva recenzenți au remarcat că conținutul ar putea părea repetitiv sau nu suficient de aprofundat pentru a înțelege pe deplin unele concepte.

(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Tacit and Explicit Knowledge

Conținutul cărții:

O mare parte din ceea ce știu oamenii nu putem spune. Și o mare parte din ceea ce facem nu putem descrie. De exemplu, cum știm să mergem pe bicicletă când nu putem explica cum o facem? Aptitudinile de acest gen au fost numite „cunoștințe tacite” de către fizico-chimistul și filosoful Michael Polanyi, însă Harry Collins analizează aici termenul și comportamentul în detaliu, îndepărtându-se adesea de abordarea lui Polanyi.

În cartea Tacit and Explicit Knowledge, Collins dezvoltă un limbaj conceptual comun pentru a face legătura între domeniile disparate ale conceptului, explicând cunoștințele explicite și clasificând cunoștințele tacite. Collins separă apoi cele trei sensuri foarte diferite, care, până acum, se aflau toate sub umbrela termenului lui Polanyi: cunoștințe tacite relaționale (lucruri pe care le-am putea descrie în principiu dacă cineva ar depune eforturi pentru a le descrie), cunoștințe tacite somatice (lucruri pe care corpul nostru le poate face, dar nu putem descrie cum, cum ar fi echilibrul pe bicicletă) și cunoștințe tacite colective (cunoștințe pe care le extragem și care sunt proprietatea societății, cum ar fi regulile de limbă). Astfel, mersul pe bicicletă constă în unele cunoștințe tacite somatice și unele cunoștințe tacite colective, cum ar fi cunoștințele care ne permit să navigăm în trafic. Amestecul celor trei tipuri de cunoștințe tacite a dus la confuzie în trecut; cartea lui Collins va desluși în sfârșit complexitatea ideii.

Cunoștințele tacite determină totul, de la limbaj, știință, educație și management la sport, mersul pe bicicletă, artă și interacțiunea noastră cu tehnologia. În mâinile pricepute ale lui Collins, ea funcționează în sfârșit și ca un cadru pentru înțelegerea comportamentului uman într-o serie de discipline.