Principiul față în față: Știință, încredere, democrație și internet

Titlul original:

The Face-to-Face Principle: Science, Trust, Democracy and the Internet

Conținutul cărții:

Internetul schimbă modul în care cunoștințele sunt create și înțelese. Este o schimbare de la crearea de cunoștințe prin interacțiune față în față la crearea de cunoștințe prin interacțiune la distanță. Autorii acestei cărți cred că această schimbare, dacă nu este controlată, ar putea fi dezastruoasă pentru viitorul pe termen lung al democrației pluraliste și pentru însăși ideea de adevăr. Cartea explică ce este această schimbare, de ce este atât de periculoasă și ce trebuie făcut pentru a o opri.

Faptul că aceste pericole sunt reale este evidențiat de evenimente recente, printre care se numără luarea cu asalt a Capitoliului SUA în ianuarie 2020 de către turbulenți care nu doresc să creadă rezultatul alegerilor și numeroasele "controverse" similare din jurul pandemiei Covid-19.

Argumentul este construit în trei etape, începând cu rolul fundamental al interacțiunii față în față. Elementul-cheie al acestei prime secțiuni este o clasificare a diferitelor caracteristici ale interacțiunii față în față. Aceasta combină cercetarea aprofundată în sociologia științei cu perspective din alte domenii, pentru a identifica modalitățile prin care interacțiunile față în față permit formarea societăților. Aceasta începe cu socializarea primară, prin care învățăm obiectele care alcătuiesc realitatea noastră, și se extinde la socializarea secundară și alte forme de învățare. În toate cazurile, încrederea în ceilalți, întemeiată pe interacțiunea față în față, este esențială, știința oferind atât instituția exemplară de producere a cunoașterii, cât și cazul concret pe baza căruia se stabilește nevoia ireductibilă de interacțiune față în față.

Autorii examinează apoi dezvoltarea comunicării la distanță și oferă o analiză sistematică a punctelor forte și slabe ale acesteia. Acest element comparativ este important: comunicarea față în față nu este întotdeauna bună, iar comunicarea la distanță nu este întotdeauna rea. Într-adevăr, o mare parte a societății moderne ar fi imposibilă fără comunicarea la distanță. Cu toate acestea, există o limită până la care interacțiunea față în față poate fi înlocuită. Acest lucru este ilustrat prin studii de caz, bazate pe vasta experiență a autorilor, care examinează ce se întâmplă în medii în care comunicarea la distanță ar putea părea preferabilă și care arată că, în ciuda avantajelor sale aparente, aceasta nu poate reproduce toate funcțiile interacțiunii față în față.

A treia și ultima etapă a argumentației aplică această analiză la problemele cu care se confruntă societățile democratice. Autorii arată că social media permite utilizatorilor să creeze o "iluzie a intimității" și să utilizeze comunicarea la distanță pentru a promova dezinformarea și neîncrederea la scară industrială. Aceste evoluții sunt legate de ascensiunea populismului și de riscul pe care acesta îl reprezintă pentru formele mai pluraliste de democrație caracterizate prin controale și echilibre instituționale. Pornind de la virtuțile comunicării față în față, autorii susțin că "conservarea democrației" depinde de înțelegerea de către cetățeni a consecințelor pe termen lung ale unei dependențe excesive de comunicarea la distanță. Prin urmare, autorii concluzionează prin revenirea la temele stabilite la începutul cărții, și anume rolul crucial jucat de încredere în societățile moderne și importanța interacțiunilor față în față în reproducerea acestei încrederi, precum și instituțiile democratice în care aceasta ar trebui să fie investită. Toate acestea ar trebui să facă parte din educația civică a viitorului și sunt de o importanță imediată pentru politicieni și, printre alții, pentru oamenii de știință din domeniul social și politic.