Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea „Cohen, God, Marxism and Liberal Theory” de Cohen explorează intersecțiile dintre marxism și teoria liberală, concentrându-se în special asupra problemelor de justiție, comportament individual și implicațiile bogăției în societate. Deși oferă discuții ample despre ideologiile marxiste și criticile capitalismului, cartea este criticată pentru că are secțiuni care par lungi și lipsite de concentrare asupra tezei sale principale.
Avantaje:Cartea este utilă pentru cei care doresc să își aprofundeze cunoștințele de filosofie politică, în special în ceea ce privește marxismul și principiile lui Rawls. Ea se adâncește în discuții interesante despre justiție, comportamentul individual și relația dintre marxism și religie, ceea ce o face o resursă bogată pentru cercetători și studenți ai teoriei politice contemporane.
Dezavantaje:Mulți cititori consideră cartea plictisitoare, cu secțiuni prea lungi și întortocheate care deviază de la teza principală, în special înainte de paginile de încheiere. Criticii susțin că elementele autobiografice scad din argumentele filosofice. În plus, unii consideră că Cohen nu abordează în mod adecvat criticile socialismului și implicațiile practice ale distribuției bogăției în societate, ceea ce duce la un sentiment de timp pierdut în lectură.
(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
If You're an Egalitarian, How Come You're So Rich? (Revised)
Conținutul cărții:
Această carte prezintă conferințele Gifford ale lui G. A.
Cohen, susținute la Universitatea din Edinburgh în 1996. Concentrându-se asupra marxismului și liberalismului rawlsian, Cohen stabilește o legătură între aceste sisteme de gândire și alegerile care modelează viața unei persoane. În cazul marxismului, viața relevantă este propria sa viață: o educație comunistă în anii 1940 în Montreal, care i-a indus credința într-o doctrină egalitaristă puternic socialistă.
Narațiunea confruntării lui Cohen cu această moștenire se dezvoltă printr-o serie de angajamente sofisticate cu întrebările centrale ale filosofiei sociale și politice. În cazul doctrinei lui Rawlsian, Cohen se uită la viața oamenilor în general.
El susține că justiția egalitară nu este doar, așa cum învață liberalismul rawlsian, o chestiune de reguli care definesc structura societății, ci și o chestiune de atitudine și alegere personală. Atitudinea și alegerea personală sunt, în plus, materialul din care este făcută însăși structura socială.
Aceste adevăruri nu au informat filozofia politică atât de mult pe cât ar trebui, iar concentrarea lui Cohen asupra lor apropie filozofia politică de filozofia morală și de tradiția etică iudeo-creștină mai mult decât a fost în ultima vreme.
