Elenismul în Bizanț: Transformările identității grecești și receptarea tradiției clasice: The Transformations of Greek Identity and the Reception of the Classical Tradition

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Hellenism in Byzantium” de Anthony Kaldellis prezintă o perspectivă revoluționară asupra studiilor bizantine, contestând narațiunile tradiționale prin accentuarea identității romane a bizantinilor și a angajamentului lor cultural cu elenismul. Kaldellis susține că termenul „Imperiul Bizantin” este o denumire greșită, pledând în schimb pentru „România” pentru a reflecta autopercepția societății bizantine. Cartea explorează interacțiunea complexă dintre creștinismul ortodox și ideile elene, subliniind o înțelegere mai degrabă culturală decât pur etnică a elenismului de-a lungul istoriei bizantine. În timp ce conținutul este lăudat pentru perspectiva sa detaliată, captivantă și revigorantă, unele recenzii critică calitatea ediției broșate.

⬤ Oferă o perspectivă revoluționară asupra studiilor bizantine prin accentuarea identității romane a bizantinilor.
⬤ Oferă o descriere detaliată a elenismului și a rolului său în cultura și identitatea bizantină.
⬤ Contestă convingerile vechi despre identitatea bizantină cu argumente noi.
⬤ Explorează relația bogată dintre societatea bizantină și ideile elene clasice, dincolo de creștinism.
⬤ Scris într-un stil ușor de citit și captivant.

⬤ Ediția paperback este slab fabricată, cu multe plângeri cu privire la calitatea imprimării și a marginilor tăiate.
⬤ Unii cititori pot să nu fie de acord cu argumentele prezentate și cu accentul pus pe identitatea romană în detrimentul narațiunii „bizantine” mai tradiționale.

(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Hellenism in Byzantium: The Transformations of Greek Identity and the Reception of the Classical Tradition

Conținutul cărții:

Acest text a fost primul studiu sistematic a ceea ce însemna să fii „grec” în antichitatea târzie și în Bizanț, o identitate care putea deveni alternativ națională, religioasă, filosofică sau culturală.

Prin lecturi atente ale surselor, profesorul Kaldellis cercetează spațiul pe care elenismul l-a ocupat în fiecare perioadă, dezbaterile mai ample în care a fost prins și cauzele istorice ale transformărilor sale succesive. Prima secțiune (100 400) arată cum romanizarea și creștinarea au dus la abandonarea elenismului ca etichetă națională și la restrângerea acestuia la un sens religios negativ și la unul cultural pozitiv, deși rarefiat.

A doua (1000 1300) arată cum elenismul a fost reînviat în Bizanț și a contribuit la evoluția culturii sale. Discuția analizează îndeaproape receptarea tradiției clasice, care a fost motivul pentru care elenismul a fost întotdeauna de dorit și periculos în societatea creștină, și prezintă un nou model de înțelegere a civilizației bizantine.”.