Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Recenziile prezintă o gamă variată de opinii cu privire la opera lui Raul Zurita, subliniind impactul emoțional profund și frumusețea poetică a acesteia, în special în contextul epocii Pinochet din Chile. Cititorii se simt profund conectați la text, descriindu-l ca fiind transformator și capabil să transcendă formele literare tradiționale. Cartea este apreciată ca o operă semnificativă a literaturii latino-americane, fiind lăudată pentru limbajul său unic și pentru temele convingătoare ale iubirii, credinței și reflecției existențiale.
Avantaje:Cartea este lăudată pentru proza sa frumoasă și puternică, profunzimea emoțională și capacitatea de a rezona la un nivel profund. Cititorii o consideră transformatoare, asemănând experiența cu intoxicarea prin cuvinte. Este considerată o capodoperă care se conectează profund cu experiențele și realitățile umane, în special în ceea ce privește dragostea și credința. Ediția bilingvă, care include traduceri în Braille, îmbunătățește, de asemenea, accesibilitatea.
Dezavantaje:Unii cititori găsesc structura inițial derutantă, deoarece sfidează tiparele convenționale de lectură. Există un sentiment de dezorientare la început care îi poate descuraja pe unii. Câțiva recenzenți menționează, de asemenea, temele grele ale violenței și mortalității care ar putea fi intense pentru anumite audiențe.
(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)
Conținutul cărții:
Poezie.
Studii latino-americane. Traducere din spaniolă de William Rowe.
INRI răspunde nevoii de a găsi un limbaj pentru un eveniment care a fost ținut ascuns și exclus din înregistrările oficiale din Chile: faptul că trupurile celor dispăruți au fost aruncate din elicoptere în gurile vulcanilor și în mare. Pentru a aduce acest eveniment, care nu a fost nici văzut, nici auzit, în limbaj, Zurita inventează o formă și un limbaj capabile să îl aducă în prezent. Singurul loc în care aceste acte de nedescris ar putea fi înregistrate este în peisajul din Chile: munții, deșertul și marea.
Acolo, evenimentul ar putea începe să fie atins, auzit și, în cele din urmă, văzut. Atunci când nu există locuri din care să se vorbească, „pietrele strigă.”.
