Introducere în studiul doctrinelor hinduse

Recenzii ale cititorilor

Cartea este văzută ca o explorare profundă a metafizicii, în special în ceea ce privește tradițiile orientale, în special hinduismul. Deși oferă perspective semnificative și servește ca o bună introducere în gândirea lui Guénon, unii cititori consideră tonul autorului condescendent și textul excesiv de verbos.

⬤ Perspective profunde asupra principiilor metafizice, în special asupra hinduismului.
⬤ Servește ca o introducere valoroasă la ideile și gândirea lui Guénon.
⬤ Bine documentat, cu o înțelegere clară a subiectului.
⬤ Utile pentru înțelegerea lucrărilor ulterioare ale lui Guénon.
⬤ Conținut lămuritor care poate aprofunda înțelegerea diferitelor filosofii religioase.

⬤ Tonul autorului poate fi depreciativ față de opiniile divergente.
⬤ Considerată excesiv de lungă și repetitivă, cu o nevoie de concizie.
⬤ Prima parte a cărții prezintă o viziune negativă asupra gândirii occidentale.
⬤ Nu este o lectură ușoară pentru toată lumea, ceea ce ar putea descuraja unii cititori.

(pe baza a 8 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Introduction to the Study of the Hindu Doctrines

Conținutul cărții:

Introducerea lui Rene Guenon în studiul doctrinelor hinduse poate servi drept introducere la toate lucrările sale ulterioare - în special la cele care, precum Omul și devenirea sa conform Vedanta, Simbolismul crucii, Multiplele stări ale ființei și Studii de hinduism, expun în detaliu aspectele mai profunde ale doctrinelor metafizice. În partea I, Guenon elimină anumite prejudecăți înrădăcinate moștenite din "Renaștere", cu adularea culturii greco-romane și deprecierea compensatorie - atât deliberată, cât și instinctivă - a altor civilizații.

În partea a II-a, el stabilește distincțiile fundamentale dintre diferitele moduri de gândire și scoate în evidență natura reală a cunoașterii metafizice sau universale - a cărei înțelegere este prima condiție pentru realizarea personală a acelei "Cunoștințe" care participă la Absolut. Cuvinte precum "religie", "filosofie", "simbolism", "misticism" și "superstiție" primesc aici un înțeles precis. Partea a III-a prezintă o examinare mai detaliată a doctrinei hinduse și a aplicațiilor sale la diferite niveluri, până la Vedanta, care constituie esența sa metafizică.

În cele din urmă, partea a IV-a reia sarcina de a clarifica concepțiile greșite actuale, dar de data aceasta nu este preocupată de Occident în sine, ci de denaturările doctrinelor hinduse care au apărut ca urmare a încercărilor de a citi în ele sau de a grefa pe ele concepțiile occidentale moderne. Capitolul final stabilește condițiile esențiale pentru orice înțelegere autentică între Orient și Occident, care poate veni doar prin munca celor care au atins, cel puțin într-o anumită măsură, realizarea "înțelepciunii necreate" - acea cunoaștere intelectuală, suprarațională numită în Orient jnana, iar în Occident gnosis.