Evaluare:
În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 2 voturi.
The Face Mask In COVID Times
Simpla mască facială din material textil este un agent-cheie în lupta împotriva răspândirii globale a COVID-19. Cu toate acestea, dincolo de rolul său de înveliș protector împotriva infecției cu coronavirus, masca facială este purtătoarea unei puternice puteri simbolice și politice și stârnește emoții intense. Adoptând o perspectivă internațională bazată pe teoria socială, lucrarea The Face Mask in COVID Times: A Sociomaterial Analysis oferă o investigație intrigantă și originală a dimensiunilor sociale, culturale și istorice ale măștii faciale ca practică în epoca COVID. Mai degrabă decât "societatea riscului" a lui Beck, trăim acum într-o "societate COVID", ale cărei efecte pe termen lung nu au fost încă experimentate sau imaginate. Totul s-a schimbat. Criza COVID a generat noi forme de socialitate și noi moduri de viață și de mișcare în spațiu și timp. În această lume nouă, masca facială a devenit un obiect important, poziționat ca una dintre modalitățile-cheie prin care oamenii se pot proteja pe ei înșiși și pe alții de infecția cu coronavirus. Masca facială este bogată în semnificații simbolice, precum și în valoare practică. În cuvintele teoreticianului Jane Bennett, masca facială a dobândit o nouă "putere a lucrurilor", deoarece este asociată cu corpurile umane în aceste vremuri de incertitudine, boală și moarte. Rolul măștii faciale în perioada COVID a fost subiectul unor dezbateri și disensiuni, stârnind sentimente puternice.
Contextele istorice și culturale în care sunt purtate (sau nu) măștile de protecție împotriva contagiunii COVID sunt importante de luat în considerare. În unele țări, cum ar fi Japonia și alte națiuni din Asia de Est, purtarea măștii faciale are o tradiție îndelungată. Acoperirea facială totală sau parțială, cum ar fi voalul, este o practică comună în regiuni precum Orientul Mijlociu. În multe alte țări, inclusiv în majoritatea țărilor din nordul global, majoritatea oamenilor, în afară de lucrătorii din domeniul sănătății, au o experiență redusă sau inexistentă cu măștile faciale. Ei au trebuit să învețe cum să înțeleagă masca facială ca practică de protecție și cum să o integreze în practicile și rutinele lor zilnice. Practicile de mascare a feței au devenit extrem de politice. În SUA au avut loc proteste împotriva purtării măștii faciale care se bazează pe "individualismul suveran", o noțiune care este foarte specifică climatului politic contemporan din această țară. Măștile faciale au fost purtate și pentru a face declarații politice: purtând declarații antirasiste, de exemplu, dar și sprijin pentru campania Trump. Între timp, celebritățile și persoanele influente au încercat să susțină purtarea măștilor faciale ca parte a brandingului lor, în timp ce creatorii de artă, muzeele, designerii și producătorii de modă au identificat oportunitatea de a profita de pe urma acestei piețe brusc noi.
Măștile faciale au devenit un element de modă, precum și un dispozitiv medical: atât un mod de a semnifica individualitatea și convingerile purtătorului, cât și poziția sa etică în ceea ce privește necesitatea de a-și proteja sănătatea proprie și a celorlalți. Masca facială în COVID Times: A Sociomaterial Analysis oferă o analiză scurtă și accesibilă a dimensiunilor sociomateriale ale măștii faciale în epoca COVID-19. Cartea prezintă șapte capitole scurte și un epilog. Aducem împreună perspective teoretice sociomateriale cu exemple convingătoare din sfaturile și campaniile de sănătate publică, din activismul anti-mască, precum și din cultura populară (rapoarte de știri, postări pe blog, videoclipuri, site-uri de cumpărături online, opere de artă) pentru a ilustra punctele noastre teoretice și folosim imagini pentru a ne susține analiza.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)