Nu salvat: Eseuri după Heidegger

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Not Saved” de Peter Sloterdijk este o colecție de eseuri axate pe întrebări existențiale și filosofice, influențate în special de ideile lui Heidegger și Nietzsche. Cartea explorează probleme filosofice contemporane, reflectând în același timp asupra stării umanismului și a relevanței sale în lumea de astăzi. În timp ce unii cititori îi apreciază profunzimea și natura provocatoare a eseurilor, alții o consideră o provocare și o orientare academică, limitând potențial accesibilitatea sa pentru un public mai larg.

⬤ Eseuri bogate, care provoacă la reflecție și care se implică în filosofia contemporană și în teoriile clasice.
⬤ Abordează probleme filosofice și societale semnificative, în special în ceea ce privește umanismul.
⬤ Oferă o abordare unică care provoacă cititorii să se gândească profund la natura ființei și a existenței umane.
⬤ Conține argumente bine fundamentate în istoria filosofiei.

⬤ Poate fi dificil de citit și de înțeles pentru cei care nu sunt familiarizați cu Heidegger sau cu filosofia contemporană.
⬤ Unele eseuri sunt descrise ca fiind „peste tot” și se pot abate de la obiectivele lor declarate.
⬤ Scrierea nu este deosebit de accesibilă pentru cititorii generali, ceea ce ar putea limita audiența sa.
⬤ Unii au considerat că conținutul este prea academic, pierzând din atractivitatea pentru public.

(pe baza a 9 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Not Saved: Essays After Heidegger

Conținutul cărții:

Se poate spune pe bună dreptate despre Peter Sloterdijk că fiecare dintre eseurile și conferințele sale este și o carte nescrisă. De aceea, textele prezentate aici, care schițează o fizionomie filosofică a lui Martin Heidegger, ar trebui să fie caracterizate și ca o renunțare colectivă la exhaustivitate.

Pentru a situa gândirea lui Heidegger în istoria ideilor și a problemelor, Peter Sloterdijk abordează opera lui Heidegger cu întrebări precum Dacă filozofia occidentală a apărut din spiritul polisului, ce trebuie să facem cu adecvarea filozofică a unui om care nu a făcut niciodată un secret din atașamentul său încăpățânat față de viața rurală? Există un adevăr provincial despre care orașul cosmopolit nu știe nimic? Există un adevăr în drumurile și cabanele de la țară care ar fi capabil să submineze universitățile cu limbile lor standardizate și discursurile lor cu influență globală? De unde vorbește acest profesor ciudat, când, de la catedra sa din Freiburg, pretinde că cercetează ceea ce se află dincolo de istoria metafizicii occidentale?

Sloterdijk ia în considerare, de asemenea, alți câțiva gânditori cruciali din secolul al XX-lea care oferă un contrast necesar pentru fizionomia filosofică a lui Martin Heidegger. O analiză a lui Niklas Luhmann ca un fel de versiune contemporană a Avocatului Diavolului, o interpretare critică provocatoare a filosofiei lui Theodor Adorno care se concentrează asupra fundamentelor sale teologice și care include, de asemenea, reflecții asupra semnificației filosofice a hiperbolelor și o scurtă schiță a gândirii pesimiste a lui Emil Cioran completează și adâncesc încercările lui Sloterdijk de a gândi cu, împotriva și dincolo de Heidegger. În cele din urmă, în eseuri precum "Domestication of Being" și "Rules for the Human Park", care a stârnit o controversă internațională în momentul publicării sale și a fost tradus din nou pentru acest volum, Sloterdijk dezvoltă unele dintre cele mai intrigante și importante idei ale sale cu privire la antropogeneză, umanism, tehnologie și inginerie genetică.