Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea servește ca o introducere accesibilă în teoria informației, în special pentru cei cu o pregătire în matematică și probabilitate. Acoperă subiecte esențiale, oferă explicații matematice riguroase și include seturi de probleme cu soluții pentru studiu individual. Cu toate acestea, unii cititori au considerat-o învechită și prea tehnică și este posibil să nu se adreseze bine noilor veniți sau celor care caută conexiuni interdisciplinare.
Avantaje:⬤ Acoperire cuprinzătoare a subiectelor esențiale din teoria informației.
⬤ Potrivit pentru studiu individual cu seturi de probleme și soluții detaliate.
⬤ Expunere matematică clară și riguroasă.
⬤ Evită popularizările inutile și menține accentul pe subiect.
⬤ Accesibilă celor care au o înțelegere de bază a probabilităților și a calculului.
Dezavantaje:⬤ Conține teorii și concepte învechite, în principal din anii '50 și '60.
⬤ Poate fi prea tehnic pentru începători sau pentru cei care caută perspective interdisciplinare.
⬤ Figurile și tabelele dens ambalate pot fi greu de citit.
⬤ Formatarea și prezentarea rămân în urma standardelor moderne.
(pe baza a 16 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Information Theory
Conținutul cărții:
Dezvoltată de Claude Shannon și Norbert Wiener la sfârșitul anilor 1940, teoria informației, sau teoria comunicării statistice, se ocupă de bazele teoretice ale unei game largi de dispozitive de comunicare: radio, televiziune, radar, calculatoare, telegrafie și altele. Această carte este o introducere excelentă la matematica care stă la baza teoriei.
Concepută pentru studenții de nivel universitar superior și studenții absolvenți din primul an, cartea tratează trei domenii majore: analiza modelelor de canale și demonstrarea teoremelor de codificare (capitolele 3, 7 și 8)
Studiul sistemelor de codificare specifice (capitolele 2, 4 și 5)
și studiul proprietăților statistice ale surselor de informații (capitolul 6). Printre subiectele abordate se numără codificarea fără zgomot, canalul discret fără memorie, codurile de corectare a efortului, sursele de informație, canalele cu memorie și canalele continue.
Autorul a încercat să reducă la minimum cerințele prealabile. Cu toate acestea, studenții ar trebui să aibă cunoștințe de bază de teoria probabilităților. O anumită teorie a măsurilor și a spațiului Hilbert este utilă și pentru ultimele două secțiuni ale capitolului 8, care tratează canalele continue în timp. Un apendice rezumă contextul spațiului Hilbert și rezultatele din teoria proceselor stochastice necesare pentru aceste secțiuni. Apendicele nu este de sine stătător, dar va servi la identificarea unora dintre echipamentele specifice necesare pentru analiza canalelor continue în timp.
În plus față de notele istorice de la sfârșitul fiecărui capitol care indică originea unora dintre rezultate, autorul a inclus și 60 de probleme cu soluții detaliate, ceea ce face cartea deosebit de valoroasă pentru studiul independent.
