Descrierea produsului Anul 2019 a fost martorul celei de-a 30-a aniversări a reunificării Germaniei. Însă comemorarea căderii Zidului Berlinului a coincis cu un alt eveniment de importanță globală care a atras mult mai puțină atenție: cea de-a 250-a aniversare a nașterii lui Napoleon Bonaparte. Această coincidență are o dimensiune istorică și filosofică incontestabilă. Apariția lui Napoleon pe scena istoriei mondiale pare să întruchipeze universalismul european (curând după aceea sub forma unui proiect imperial „modern”); în timp ce cercetători precum Francis Fukuyama au văzut în evenimentele din 1989 împlinirea sa istorică. Astăzi, vedem mai clar că căderea Zidului Berlinului reprezintă un cutremur epistemic, care a generat o lume care nu mai poate fi înțeleasă prin concepte universale. Aici, ne ocupăm de ideea de Europă și de relația sa cu lumea însăși. Reluând cu ironie această contingență a istoriei lumii, volumul analizează retrospectiv epoca universalismului european. Acesta se concentrează pe dialectica sa, abordând și amintindu-și în mod polemic atât 1769, cât și 1989. L'année 2019 a été marquée par le 30e anniversaire de la réunification de l'Allemagne, éclipsant un autre événement d'envergure mondiale: le 250e anniversaire de Napoléon Bonaparte.
Dimensiunea filozofico-istorică a acestei coincidențe nu poate fi totuși trecută cu vederea: dacă sosirea lui Bonaparte pe scena istoriei mondiale pare să întruchipeze apariția universalismului european (care va lua în curând forma sa modernă, imperială), unii gânditori au sugerat, împreună cu Francis Fukuyama, că 1989 a marcat împlinirea sa istorică. Astăzi, dimpotrivă, se pare că căderea Zidului Berlinului a fost un adevărat cutremur epistemic, care a făcut inoperante conceptele universale. În lumea nouă, avem de-a face cu ideea de Europă și cu relația sa cu lumea. Cu o privire ironică asupra acestei contingențe istorice, acest volum se dorește o analiză retrospectivă a epocii universalismului, cu toate dialecticile pe care comemorările din 1769/1989 le-au adus în prim-plan. De pe coperta din spate Cea de-a 30-a aniversare a reunificării Germaniei a coincis cu cea de-a 250-a aniversare a lui Napoleon Bonaparte. Există o dimensiune istorică și filosofică incontestabilă în această constelație. În timp ce Napoleon întruchipează universalismul european și forma sa imperială „modernă” ulterioară, unii au considerat evenimentele din 1989 drept împlinirea istorică a universalismului occidental. În schimb, căderea Zidului Berlinului a fost un cutremur epistemic, care a generat o lume care nu mai poate fi înțeleasă prin concepte universale.
Acest lucru a pus radical sub semnul întrebării o anumită idee despre Europa și relația sa hegemonică cu lumea. Ținând cont de această contingență a istoriei mondiale, acest volum analizează retrospectiv finalitățile universalismului european pliate în 1769/1989. Cea de-a 30-a aniversare a reunificării Germaniei a coincis cu cea de-a 250-a aniversare a lui Napoleon Bonaparte. Această coincidență are o dimensiune filosofico-istorică evidentă: în timp ce Napoleon a întruchipat apariția universalismului european și, în curând, a formei sale imperiale „moderne”, unii au văzut în evenimentele din 1989 împlinirea sa istorică. Dimpotrivă: un adevărat cutremur epistemic, căderea Zidului Berlinului a generat o lume imposibil de înțeles prin concepte universale, punând radical în discuție o anumită idee despre Europa și relația sa hegemonică cu lumea. Pornind de la această contingență istorică, volumul de față oferă o analiză retrospectivă a universalismului european între 1769 și 1989. Despre autor Markus Messling, Universitatea Saarland, Saarbrücken, Germania; Franck Hofmann, Centrul Marc Bloch, Berlin, Germania.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)