The Martyr of the Catacombs

Recenzii ale cititorilor

Cartea este o ficțiune istorică care explorează experiența primilor creștini în timpul persecuției romane, concentrându-se pe transformarea unui ofițer roman și pe luptele creștinilor care trăiau în catacombe. Este lăudată pentru conținutul său inspirat și pentru povestirea captivantă, precum și pentru capacitatea sa de a aprofunda credința și de a provoca reflecția asupra relației cuiva cu Dumnezeu.

Perspectivă care schimbă viața asupra credinței creștine Context istoric inspirat și bine documentat Povestiri captivante care reflectă asupra credinței personale Ușor de citit și plăcut atât pentru publicul tânăr, cât și pentru adulți Oferă o perspectivă asupra vieții primilor creștini.

⬤ Inexactități istorice remarcate de unii cititori
⬤ Unii au găsit formatul de nuvelă prea scurt
⬤ Câțiva cititori au menționat că scrierea ar putea fi lentă sau împotmolită în descrieri excesive
⬤ Păreri mixte cu privire la faptul dacă este o poveste adevărată sau ficțiune istorică
⬤ Unele ediții au fost criticate pentru că sunt mai mici sau mai puțin substanțiale decât se așteptau.

(pe baza a 42 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

Extras: .. Și dublu pentru ea dublu după faptele ei. Cât de mult s-a slăvit pe sine și a trăit delicios, De aceea vor veni plăgile ei într-o singură zi: Moarte, jale și foamete.

Și ea va fi arsă de tot cu foc.

Căci puternic este Domnul Dumnezeu care o judecă. Împărații pământului vor plânge și se vor tângui, văzând fumul arderii ei, stând departe de frica chinului ei, strigând: "Vai, vai, cetatea cea mare, Babilonul, cetatea cea puternică, Babilonul, căci într-un ceas a venit judecata ta. Negustorii pământului, stând deoparte de frica chinului ei, vor plânge și se vor tângui. Strigând: "Vai, vai, cetatea cea mare, Babilonul, îmbrăcată în in subțire, purpuriu și cărămiziu. Și împodobit cu aur, pietre prețioase și perle. Căci într-un ceas atâtea bogății s-au dus pe apa sâmbetei Și orice comandant de corabie, și cei din corăbii, și marinarii și negustorii de pe mare, Vor plânge când vor vedea fumul arderii ei, Stând departe de frica chinului ei. 'Ce cetate seamănă cu cetatea aceea mare' Și aruncându-și praful pe cap, vor striga, plângând și tânguindu-se: Vai, vai, cetatea aceea mare, în care s-au îmbogățit toți cei ce aveau corăbii pe mare, Căci într-un ceas ea este nimicită. Bucură-te pentru ea, cerule, Și voi, sfinți apostoli și profeți, Căci Dumnezeu v-a răzbunat pe ea." O mare mulțime s-a adunat în jurul lui înmărmurită, dar abia a încetat când au apărut niște soldați care l-au luat. "Fără îndoială că este vreun biet creștin al cărui creier a fost transformat de suferință", s-a gândit Marcellus. În timp ce bărbatul era dus departe, încă își mai striga groaznicele denunțuri, iar o mare mulțime îl urma, țipând și batjocorind.

Curând zgomotul s-a stins în depărtare. "Nu este timp de pierdut. Trebuie să plec", a spus Marcellus.

Și s-a întors. CAPITOLUL VIII. VIAȚA ÎN CATACOMBE. "O, întuneric, întuneric, întuneric, în mijlocul flăcării amiezii. Întuneric irevocabil, eclipsă totală, Fără nici o speranță de zi " La întoarcerea sa în catacombe a fost întâmpinat cu lacrimi de bucurie....