Arhetipurile junghiene: Jung, Gdel și istoria arhetipurilor

Recenzii ale cititorilor

Cartea explorează relația dintre numere, arhetipuri și psihologia umană, stabilind conexiuni între matematică, filosofie și psihologie. În timp ce mulți cititori o consideră perspicace și bine scrisă, alții o critică pentru inexactitățile și lipsa de profunzime în anumite domenii.

Cartea este lăudată pentru conținutul care îndeamnă la reflecție și pentru stilul său ușor de citit. Ea integrează matematica și psihologia, făcând conexiuni între teoriile istorice și interpretările moderne. Cititorii apreciază detalierea figurilor semnificative, precum Descartes, Newton și Jung, și explorarea arhetipurilor ca concepte matematice și psihologice.

Unele recenzii semnalează inexactități în portretizarea figurilor și conceptelor istorice, susținând că autorului îi lipsește o înțelegere deplină a subiectelor discutate. Criticii susțin că cartea se concentrează foarte mult pe Jung și este posibil să nu transmită în mod eficient argumentele inițiale despre numerologia pitagoreică, făcând-o să se simtă ca un psihobabble, în special înainte de a ajunge la pagina 17

(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Jungian Archetypes: Jung, Gdel, and the History of Archetypes

Conținutul cărții:

În urmă cu 2500 de ani, Pitagora a învățat că numerele simple de numărat sunt elementele de bază ale realității. Un secol și jumătate mai târziu, Platon susținea că lumea în care trăim nu este decât o copie slabă a lumii ideilor.

Niciunul dintre ei nu și-a dat seama că numerele și ideile lor ar putea fi și cele mai de bază componente ale psihicului uman: arhetipurile. Această carte urmărește evoluția modernă a acestei idei din Renaștere până în secolul al XX-lea, ajungând la ipoteza arhetipală a psihologului C.

G. Jung și la oglindirea ideilor matematice ale lui Kurt G del.