Casa fără cheie (The House Without a Key)

Recenzii ale cititorilor

Recenziile la „Casa fără cheie” evidențiază un amestec de sentimente cu privire la acest roman polițist clasic cu Charlie Chan. În timp ce mulți cititori au apreciat povestea captivantă, dezvoltarea personajelor și descrierile vii ale Hawaii-ului anilor 1920, alții au criticat anumite ediții pentru calitatea slabă, traducerile proaste și problemele de producție.

⬤ Poveste captivantă și amuzantă care captivează cititorii.
⬤ Personaje bine dezvoltate cu povești bogate.
⬤ Descrierile vii ale Hawaii-ului creează o experiență de lectură captivantă.
⬤ Se adresează deopotrivă fanilor misterului și romantismului.
⬤ Valoare nostalgică, în special pentru cei familiarizați cu filmele cu Charlie Chan.

⬤ Unele ediții au probleme de calitate (de ex. traduceri proaste, scanare slabă).
⬤ Portretul lui Charlie Chan poate fi considerat învechit sau problematic după standardele moderne.
⬤ Unii cititori au considerat că primele capitole sunt lente și confuze din cauza schimbărilor de perspectivă.

(pe baza a 103 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The House Without a Key

Conținutul cărții:

CHARLIE CHAN CARTEA 1: Romantismul, dragostea, frumusețea se amestecă cu sunetul spărgătoarelor pe plaja din Waikiki. Nu este un loc pentru crimă.

Și totuși, într-un loc de o frumusețe rafinată, Dan Winterslip, bătrânul reprobabil și genial, este înjunghiat mortal. Iar Honolulu zumzăie de bârfe despre secretele profunde ale trecutului său și despre poveștile deocheate ale tinereții sale, care apar acum ca niște fantome negre pentru a arăta misterios cu degetul spre ucigașul său. Ucigașul lui Dan Winterslip purta un ceas de mână pe a cărui față luminată lipsea cifra doi.

Atât a văzut verișoara bătrână a lui Dan din Boston când s-a întors târziu de la un festival autohton.

În sufrageria neagră, ea a văzut cadranul strălucitor al ceasului, a simțit ochii unei persoane care o urmărea. Cu ținuta acelor ființe aristocratice de pe Beacon Street și cu cea mai bună manieră de concert al Orchestrei Simfonice din Boston, ea s-a încorsetat să treacă prin cameră.

Fără să o audă, îi chemă pe servitori. Se auzi agitație, lumini și... Dan, care zăcea nemișcat.

Dimineața vin o seamă de indicii, povești derutante, fire de intrigă, căi necunoscute spre trecut, care duc prin meandrele unei povești superbe. Așa că detectivul chinez grăsuț, cel mai bun din Honolulu, avea de unde să continue. Cu flipul său și cu uimitoarea sa folosire a limbii engleze, lua un indiciu și îl cerceta până la capăt - până la capăt sau chiar până la omul care s-a strecurat în acea noapte fără lună în casă fără cheie.