Dilema prizonierului: John Von Neumann, teoria jocurilor și puzzle-ul bombei

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o introducere cuprinzătoare și atractivă în teoria jocurilor, concentrându-se pe dezvoltarea sa istorică și pe figuri-cheie precum John Von Neumann. Cititorii apreciază stilul de scriere clar, non-tehnic și conexiunile făcute cu diverse domenii și aplicații din viața reală, deși unii consideră că este mai mult o istorie decât un studiu detaliat al teoriei jocurilor în sine.

⬤ Limpede și bine scrisă
⬤ introducere captivantă în teoria jocurilor
⬤ context istoric bogat și conexiuni cu aplicații din viața reală
⬤ potrivită pentru cititorii profani
⬤ discuții pătrunzătoare pe diverse teme care se intersectează cu teoria jocurilor.

⬤ Mai mult axată pe istorie decât pe aspectele tehnice ale teoriei jocurilor
⬤ unii cititori ar putea găsi tratarea superficială
⬤ teme repetitive privind bomba atomică și Războiul Rece
⬤ ar putea să nu-i satisfacă pe cei care caută un conținut matematic sau teoretic aprofundat.

(pe baza a 81 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Prisoner's Dilemma: John Von Neumann, Game Theory, and the Puzzle of the Bomb

Conținutul cărții:

O lucrare magistrală de scriere științifică, care este atât o biografie fascinantă a lui von Neumann, exilatul maghiar ale cărui teorii matematice au stat la baza bombei atomice și a computerului digital, cât și o strălucită istorie socială a teoriei jocurilor și a rolului acesteia în Războiul Rece și cursa înarmărilor nucleare ( San Francisco Chronicle ).

Ar trebui să te uiți la televiziunea publică fără să te angajezi? .. Să depășești limita de viteză afișată? .. Să săriți pe turnichet la metrou fără să plătiți? Aceste întrebări ilustrează așa-numita dilemă a prizonierului, un puzzle social cu care ne confruntăm cu toții în fiecare zi. Deși răspunsurile pot părea simple, implicațiile lor profunde fac din dilema prizonierului unul dintre marile concepte unificatoare ale științei. Observarea jucătorilor care blufează într-un joc de poker l-a inspirat pe John von Neumann - părintele computerului modern și una dintre cele mai ascuțite minți ale secolului - să construiască teoria jocurilor, un studiu matematic al conflictului și al înșelăciunii. Teoria jocurilor a fost adoptată cu ușurință la RAND Corporation, arhetipul think tank însărcinat cu formularea strategiei militare pentru era atomică, iar în 1950 doi oameni de știință de la RAND au făcut o descoperire capitală.

Denumit dilema prizonierului, acesta este un joc tulburător și halucinant în care două sau mai multe persoane pot trăda binele comun pentru un câștig individual. Introdusă la scurt timp după ce Uniunea Sovietică a obținut bomba atomică, dilema prizonierului a devenit rapid o alegorie populară a cursei înarmărilor nucleare. Intelectuali precum von Neumann și Bertrand Russell s-au alăturat liderilor militari și politici în susținerea mișcării de război preventiv, care susținea o primă lovitură nucleară împotriva Uniunii Sovietice. Deși administrația Truman a respins războiul preventiv, Statele Unite au intrat într-o cursă a înarmărilor cu sovieticii, iar teoria jocurilor a devenit un instrument controversat de politică publică - alternativ acuzată că justifică cursele înarmărilor și prezentată ca singura speranță de a le preveni.

Dilema prizonierului este povestea incisivă a unei idei revoluționare care a fost salutată ca un reper al gândirii secolului al XX-lea.