Dom Casmurro

Recenzii ale cititorilor

Recenzile evidențiază „Dom Casmurro” de Machado de Assis ca fiind o operă semnificativă a literaturii braziliene, lăudată pentru narațiunea sa complexă, temele bogate ale iubirii, geloziei și experienței umane. Cititorii apreciază profunzimea interpretării pe care o permite și reflecția sa asupra normelor societății. Naratorul de neîncredere și concluziile deschise evocă o implicare puternică a cititorului, ducând adesea la reflecții personale. Cu toate acestea, există opinii împărțite cu privire la calitatea diferitelor traduceri, unii considerând că acestea nu reușesc să capteze esența originală a textului.

Romanul este considerat o capodoperă a literaturii braziliene, cu umor negru, proză frumoasă și un narator unic și de neîncredere care determină implicarea cititorului. Romanul oferă o explorare profundă și provocatoare a iubirii, geloziei și complexității relațiilor umane. Multe recenzii elogiază stilul artistic de scriere, comentariul pătrunzător asupra societății braziliene din secolul al XIX-lea și temele universale care rezonează în toate culturile.

Unii cititori consideră că anumite traduceri ale romanului sunt deficitare, considerând că nu transmit în mod adecvat stilul și atmosfera lui Machado de Assis. Câteva critici menționează un început lent al narațiunii, care duce la o dezangajare inițială înainte ca povestea să prindă contur. În plus, natura deschisă a cărții îi poate frustra pe cei care caută concluzii clare cu privire la motivațiile și acțiunile personajelor sale.

(pe baza a 27 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

"Un palmier, văzându-mă tulburat și bănuind cauza, a murmurat în ramurile sale că nu era nimic rău în faptul că băieții de cincisprezece ani intrau în colțuri cu fete de paisprezece; dimpotrivă, tinerii de această vârstă nu au altă funcție, iar colțurile au fost făcute tocmai în acest scop. Acesta.

Era un palmier bătrân, iar eu credeam în palmierii bătrâni chiar mai mult decât în cărțile vechi. Păsările, fluturii, un greier care își încerca cântecul de vară, toate ființele vii din aer erau de aceeași părere." Așa începe această extraordinară poveste de dragoste dintre Bento și Capitu, iubiți din copilărie care cresc.

în Rio de Janeiro în anii 1850.

Ca și alte mari romane din secolul al XIX-lea - Scrisoarea stacojie, Anna Karenina, Madame Bovary - Dom Casmurro al lui Machado de Assis explorează temele căsătoriei și adulterului. Dar ceea ce distinge romanul lui Machado de realismul contemporanilor săi și ceea ce îl face atât de încântător.

Descoperire pentru cititorii anglofoni, este stilul său narativ excentric și extrem de imprevizibil. Departe de a crea iluzia unei "realități" ficționale ordonate, Dom Casmurro este povestit de un narator care este tulburător de conștient de sine, profund subiectiv și predispus la tot felul de minunății.

Digresiune. Pe măsură ce povestește evenimentele vieții sale din perspectiva unei bătrâneți singuratice, Bento își întrerupe continuu povestea pentru a reflecta asupra modului în care a scris-o: examinează pertinența unei imagini sau a unei analogii, se gândește să taie anumite scene înainte de a duce manuscrisul la tipografie și.

se angajează într-un dialog permanent, și adesea hilar, cu cititorul. "Dacă toate acestea par puțin emfatice, cititor iritant", spune el, "este pentru că nu ai pieptănat niciodată părul unei fete, nu ți-ai pus niciodată mâinile de adolescent pe capul tânăr al unei nimfe..." Dar romanul este mai mult decât un spectacol.

De acrobație stilistică. Este o critică ironică a catolicismului, în care Dumnezeu apare ca un fel de contabil divin ale cărui registre pot fi echilibrate în moduri diabolice, dar și pioase. Este, de asemenea, o poveste despre dragoste și obstacolele ei, despre înșelăciune și autoamăgire și despre eșecul memoriei.

Să faci ca începutul vieții să se potrivească perfect cu sfârșitul ei. Publicat pentru prima dată în 1900, Dom Casmurro este unul dintre marii clasici nerecunoscuți ai sfârșitului de secol, scris de unul dintre cei mai mari scriitori brazilieni. Popularitatea lui Machado de Assis în America Latină nu a fost niciodată pusă la îndoială, iar acum, cu aclamarea lui.

Critici și scriitori precum Susan Sontag, John Barth și Tony Tanner, opera sa primește în sfârșit atenția mondială pe care o merită.

Nou tradusă și editată de John Gledson, cu o postfață de Joao Adolfo Hansen, această ediție Library of Latin America este singura traducere completă, integrală și adnotată a romanului disponibilă. Ea oferă cititorilor anglofoni un geniu literar de cea mai rară specie.