Evoluția creativă

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Creative Evolution” de Henri Bergson prezintă idei filosofice complexe privind evoluția, conștiința și natura realității. Deși este recunoscută pentru intuițiile sale originale și impactul profund asupra științei și filosofiei moderne, cititorii au remarcat dificultăți semnificative legate de proza densă și de calitatea anumitor ediții.

⬤ Oferă o perspectivă profundă asupra evoluției și conștiinței.
⬤ O experiență intelectuală provocatoare, dar plină de satisfacții.
⬤ Critică filosofiile istorice și prezintă o perspectivă unică asupra științei și vieții.
⬤ Recunoscută ca o lucrare importantă în filosofia secolului XX, influențând figuri precum Aldous Huxley și William James.

⬤ Stilul de scriere complex și dens o poate face dificil de citit.
⬤ Mai multe ediții suferă de formatare slabă, greșeli de tipar și probleme de punere în pagină, ceea ce face lectura frustrantă.
⬤ Unii cititori consideră că ideile sunt uneori dezarticulate sau nu sunt explorate pe deplin.

(pe baza a 33 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Creative Evolution

Conținutul cărții:

Creative Evolution a fost publicată în 1907 și tradusă în engleză în 1911. În această carte, Henri Bergson propune o versiune a ortogenezei în locul mecanismului de evoluție al lui Charles Darwin, sugerând că evoluția este motivată de un lan vital, un "impuls vital", care poate fi înțeles și ca impulsul creator natural al umanității.

În Evoluția creatoare, Bergson a dezvoltat, de asemenea, concepte despre timp care au influențat semnificativ scriitori și gânditori moderniști precum Marcel Proust și Thomas Mann. De exemplu, termenul său de "durată" se referă la o experiență mai individuală, subiectivă a timpului, spre deosebire de "timpul ceasului" matematic, măsurabil obiectiv. El sugerează că experiența timpului ca "durată" poate fi înțeleasă cel mai bine prin intuiție.

Discutând despre sensul vieții, Bergson ia în considerare ordinea naturii și forma inteligenței, inclusiv tendința geometrică a intelectului, și examinează mecanismele gândirii și ale iluziei. În plus, el prezintă o critică a ideii de imuabilitate și a conceptului de neant, de la Platon și Aristotel până la evoluționismul contemporanilor săi.

Filosoful francez Henri-Louis Bergson (1859-1941) a fost influent în tradiția filosofiei continentale, în special în prima jumătate a secolului al XX-lea, până la al Doilea Război Mondial. Bergson este cunoscut pentru argumentele sale conform cărora procesele experienței imediate și intuiția sunt mai semnificative decât raționalismul abstract și știința pentru înțelegerea realității.

În 1927, Bergson a primit Premiul Nobel pentru Literatură "în semn de recunoaștere a ideilor sale bogate și vitalizante și a talentului strălucit cu care acestea au fost prezentate". În 1930, Franța i-a acordat Grand-Croix de la Legion d'honneur.