Formațiuni ale secularului: Creștinism, islam, modernitate

Recenzii ale cititorilor

Cartea este o examinare provocatoare a conceptului de secularitate și a relației sale cu modernitatea, oferind o analiză pătrunzătoare, deși, uneori, prezentarea sa nu este unitară. În timp ce unii cititori o consideră captivantă și informativă, alții o critică pentru că este prea complexă și greu de înțeles.

⬤ Conținut captivant și informativ
⬤ analiză pătrunzătoare asupra secularității și modernității
⬤ contribuții valoroase pe teme precum drepturile omului și transformările juridice coloniale
⬤ revizuiri semnificative ale lucrărilor publicate anterior sporesc valoarea generală.

⬤ Structură dezarticulată cu o colecție de articole publicate anterior
⬤ poate fi percepută ca plictisitoare sau jargon excesiv academic
⬤ unii cititori au considerat-o inaccesibilă și confuză.

(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Formations of the Secular: Christianity, Islam, Modernity

Conținutul cărții:

Deschiderea cu întrebarea provocatoare "cum ar putea arăta o antropologie a secularului? ", această carte explorează conceptele, practicile și formațiunile politice ale secularismului, punând accentul pe schimbările istorice majore care au modelat sensibilitățile și atitudinile seculare în Occidentul modern și în Orientul Mijlociu. Talal Asad procedează la demontarea ipotezelor general acceptate despre secular și despre terenul pe care se presupune că îl acoperă.

El susține că, în timp ce antropologii s-au orientat spre studiul "ciudățeniei lumii non-europene" și spre ceea ce se consideră a fi dimensiunile non-raționale ale vieții sociale (lucruri precum mitul, tabuurile și religia), modernul și secularul nu au fost examinate în mod adecvat. Concluzia este că seculara nu poate fi privită ca un succesor al religiei sau ca fiind de partea raționalului.

Este o categorie cu o istorie multistratificată, legată de premisele majore ale modernității, democrației și conceptului de drepturi ale omului. Această carte va fi pe placul antropologilor, istoricilor, specialiștilor în studii religioase, precum și al cercetătorilor care lucrează asupra modernității.