Ideea de istorie [Ediția 1946]

Recenzii ale cititorilor

„Ideea de istorie” a lui R.G. Collingwood oferă o explorare filosofică a istoriei, subliniind rolul acesteia în înțelegerea progresului uman și a cunoașterii de sine. Deși prezintă o perspectivă unică asupra legăturii dintre evenimentele din trecut și înțelegerea contemporană, este criticată pentru limitările sale în abordarea istoriilor non-occidentale și a vocilor marginalizate.

⬤ Oferă o abordare filosofică profundă a înțelegerii istoriei.
⬤ Subliniază interrelația dintre evenimentele istorice și interpretarea istoricului.
⬤ Păstrează relevanța în discuțiile contemporane privind istoriografia.
⬤ Oferă perspective care contestă pozitivismul naiv în discursul istoric.

⬤ Perspectivă limitată asupra tradițiilor non-occidentale și a grupurilor marginalizate, precum femeile.
⬤ Scrierea poate fi dificil de urmărit, necesitând un efort semnificativ pentru a fi înțeleasă.
⬤ Cartea nu a fost o lucrare complet elaborată, fiind o compilație de prelegeri.

(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Idea of History [1946 Edition]

Conținutul cărții:

2014 Retipărire a ediției din 1946. R.

C. Collingwood (1889-1943) a fost un filosof și istoric englez. Collingwood este cel mai cunoscut pentru cartea sa "The Idea of History".

Cartea a ajuns să fie o sursă majoră de inspirație pentru filosofia istoriei în lumea anglofonă. Ea este citată pe larg.

Potrivit lui Collingwood, știința care este dedicată studiului minții este istoria. Filozofia minții și a acțiunii a lui Collingwood se regăsește astfel în filozofia sa istorică, în principal în "The Idea of History" (1946).

Afirmația că istoria este studiul minții este la prima vedere contra-intuitivă, deoarece mulți dintre noi tindem să ne gândim la istorie ca la o știință descriptivă a trecutului, mai degrabă decât ca la o știință normativă a gândirii. Afirmația lui Collingwood conform căreia istoria este studiul minții este în concordanță cu distincția dintre Naturwissenschaften și Geisteswissenschaften care se regăsește în filosofia continentală a științelor sociale.