Un eseu despre metoda filosofică

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Collingwood „An Essay on Philosophical Method” este lăudată pentru argumentele sale convingătoare și calitatea sa literară, deși poate fi o provocare pentru cititorii care nu au o pregătire filosofică solidă. Cartea include un schimb de replici între Collingwood și Gilbert Ryle, care pune în evidență măiestria lui Collingwood în materie de logică și proză. Cititorii au găsit secțiunea finală deosebit de edificatoare, deoarece afirmă legătura dintre filosofie și literatură.

Cartea este bine scrisă, cu o proză clară, convingătoare și persuasivă. Este considerată un semnal de alarmă filosofic pentru inteligibilitatea sa, ceea ce o face mai accesibilă decât unele texte filosofice dense, cum ar fi cele ale lui Hegel. Includerea corespondenței lui Collingwood cu Ryle adaugă profunzime, iar secțiunea finală oferă perspective valoroase asupra naturii scrierii filosofice ca formă de literatură.

Cartea poate fi descurajantă pentru cititorii care nu au o pregătire solidă în domeniul filosofiei, deoarece utilizează argumente complexe pe care unii le-ar putea găsi greu de urmărit. Utilizarea de către Collingwood a frazelor latine și a citatelor din alte limbi poate fi frustrantă pentru cei care nu sunt familiarizați cu acestea, ceea ce ar putea diminua experiența lecturii.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

An Essay on Philosophical Method

Conținutul cărții:

An Essay on Philosophical Method conține cea mai susținută discuție din secolul al XX-lea despre subiectul și metoda filosofiei și o explicație de neegalat a motivului pentru care filosofia are un domeniu distinctiv de cercetare care diferă de cel al științelor naturii. Această nouă ediție a eseului se concentrează asupra contribuției lui Collingwood la metafilosofie și plasează argumentul său pentru autonomia filosofiei împotriva tendinței secolului al XX-lea de naturalizare a materiei sale.

Collingwood susține că distincțiile pe care filosofii le fac, de exemplu, între conceptele de datorie și utilitate în filosofia morală, sau între conceptele de minte și corp în filosofia minții, nu sunt taxonomii empirice care taie natura la nivelul articulațiilor, ci distincții semantice cărora nu le poate corespunde nicio clasă empirică. Această identificare a distincțiilor filosofice cu distincțiile semantice oferă baza pentru un argument împotriva naturalizării subiectului filosofiei, deoarece implică faptul că nu toate conceptele sunt concepte empirice și nu toate clasificările sunt clasificări empirice. Explicația lui Collingwood cu privire la motivul pentru care filosofia are un subiect distinctiv constituie astfel o provocare clară la adresa proiectului empirismului radical.

Fără a pierde din vedere contextul său istoric, introducerea la această nouă ediție încearcă să localizeze expunerea lui Collingwood despre metoda filosofică în contextul preocupărilor contemporane cu privire la soarta filosofiei în era științei. Acest volum conține, de asemenea, o cantitate substanțială de materiale inedite: The Metaphysics of F.

H. Bradley, Method and Metaphysics și fascinanta corespondență a lui Collingwood cu Gilbert Ryle.

Aceasta din urmă se va dovedi a fi o mină de informații pentru oricine este interesat de originile filosofiei analitice.