Evaluare:
Comentariile utilizatorilor despre „Leviatanul” lui Hobbes o evidențiază ca fiind o lucrare de filosofie politică semnificativă, dar provocatoare, care necesită o contemplare profundă. În timp ce mulți laudă intuițiile și argumentele lui Hobbes cu privire la guvernare și natura umană, există critici legate de lizibilitatea cărții din cauza limbajului și structurii sale învechite.
Avantaje:⬤ Oferă o perspectivă profundă asupra naturii umane și a necesității unui guvern puternic.
⬤ Recunoscută ca o lucrare fundamentală în teoria contractului social.
⬤ Încurajează gândirea critică și reflecția.
⬤ Oferă perspective interesante asupra creștinismului și guvernării politice.
⬤ Poate fi surprinzător de ușor de citit și de provocator pentru unii.
⬤ Esențial pentru înțelegerea evoluției democrațiilor.
⬤ Scrisă într-un limbaj învechit, ceea ce o face dificil de citit și digerat.
⬤ Lungă, cu peste 700 de pagini, ceea ce poate fi descurajant.
⬤ Unele ediții au o calitate slabă a producției, cum ar fi probleme de legare și greșeli de tipar.
⬤ Conținutul poate fi repetitiv dintr-o perspectivă modernă.
⬤ Descrieri înșelătoare în unele ediții (de ex., versiuni audio).
(pe baza a 251 recenzii ale cititorilor)
Scris în timpul războiului civil englez (1642-1651), Leviathan pledează pentru un contract social și pentru guvernarea de către un suveran absolut. Hobbes a scris că războiul civil și situația brută a unei stări de natură ("războiul tuturor împotriva tuturor") pot fi evitate doar printr-un guvern puternic și indivizibil.
După lungi discuții cu Thomas Hobbes, parizianul Abraham Bosse a creat gravura pentru faimosul frontispiciu al cărții în stilul g ometrique pe care însuși Bosse îl rafinase. Organizarea este similară cu cea a frontispiciului cărții lui Hobbes De Cive (1642), realizată de Jean Matheus. Frontispiciul are două elemente principale, dintre care partea superioară este de departe cea mai izbitoare.
În el, o figură uriașă încoronată este văzută ieșind din peisaj, ținând în mână o sabie și o crosă, sub un citat din Cartea lui Iov - "Non est potestas Super Terram quae Comparetur ei. Iob. 41. 24" ("Nu există putere pe pământ care să poată fi comparată cu el. Iov 41. 24") - care leagă figura de monstrul din acea carte. (Din cauza dezacordurilor cu privire la localizarea exactă a capitolelor și versetelor atunci când au fost împărțite în Evul Mediu târziu, versetul pe care îl citează Hobbes este de obicei dat ca fiind Iov 41:33 în traducerile creștine moderne în engleză, Iov 41:25 în textul masoretic, Septuaginta și Biblia Luther; este Iob 41:24 în Vulgata. ) Trunchiul și brațele figurii sunt compuse din peste trei sute de persoane, în stilul lui Giuseppe Arcimboldo; toate sunt orientate spre interior, doar capul uriașului având trăsături vizibile. (Un manuscris al Leviathanului creat pentru Carol al II-lea în 1651 are diferențe notabile - un cap principal diferit, dar, în mod semnificativ, corpul este, de asemenea, compus din mai multe fețe, toate privind spre exteriorul corpului și având o serie de expresii. )
Partea inferioară este un triptic, încadrat într-o margine de lemn. Forma centrală conține titlul pe o perdea ornamentată. Cele două laturi reflectă sabia și crucea personajului principal - puterea pământească în stânga și puterea bisericii în dreapta. Fiecare element lateral reflectă puterea echivalentă - castelul la biserică, coroana la mitră, tunul la excomunicare, armele la logică, iar câmpul de luptă la instanțele religioase. Uriașul deține simbolurile ambelor părți, reflectând uniunea dintre secular și spiritual în suveran, dar construcția trunchiului face din figură și statul.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)