Noi

Recenzii ale cititorilor

„Noi” de Evgheni Zamyatin prezintă un viitor distopic în care individualitatea este suprimată de un regim totalitar cunoscut sub numele de OneState. Povestea, narată de D-503, un matematician și inginer, se învârte în jurul luptei sale interne pe măsură ce îl întâlnește pe I-330, un rebel care aprinde sentimente pe care a fost învățat să le suprime. Romanul servește ca o poveste de avertizare despre pericolele conformismului și pierderea liberului arbitru, atingând teme care rezonează cu societatea contemporană, în ciuda faptului că a fost scris la începutul erei sovietice.

⬤ Revoluționar ca unul dintre primele romane distopice, influențând lucrări ulterioare precum „1984” și „Brave New World”.
⬤ Teme bogate care explorează conflictul dintre individualitate și totalitarism.
⬤ Portretul viu al unei societăți controlate, creând o atmosferă înfricoșătoare.
⬤ Personaje complexe cu lupte multidimensionale.
⬤ Implică cititorii emoțional și intelectual prin explorarea libertății, a imaginației și a instinctelor umane.

⬤ Unii cititori remarcă o lipsă de claritate în narațiune și povestire, ceea ce duce la confuzie.
⬤ Problemele de traducere din anumite ediții ar putea diminua experiența de lectură.
⬤ Personajele pot părea unilaterale sau stereotipe, în special în ceea ce privește genul.
⬤ Ritmul poate fi inegal, cu un început lent care poate dezangaja unii cititori.
⬤ Unele elemente bazate pe descriere pot părea învechite sau dificil de vizualizat.

(pe baza a 552 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

We

Conținutul cărții:

Noi este un roman distopic al scriitorului rus Evgheni Zamyatin, scris în 1920-1921. A fost publicat pentru prima dată într-o traducere în limba engleză de Gregory Zilboorg în 1924 de E. P. Dutton din New York, textul original în limba rusă fiind publicat pentru prima dată în 1952. Romanul descrie o lume a armoniei și conformității în cadrul unui stat totalitar unit. Acesta a influențat apariția distopiei ca gen literar. George Orwell a susținut că Brave New World (1931) a lui Aldous Huxley trebuie să fie parțial derivată din We (Noi), dar Huxley a negat acest lucru.

We este plasat în viitor. D-503, un inginer de nave spațiale, trăiește în Statul Unic, o națiune urbană construită aproape în întregime din sticlă, care ajută la supravegherea în masă. Structura statului este de tip Panopticon, iar viața este gestionată științific, în stilul lui F. W. Taylor. Oamenii mărșăluiesc în pas cu ceilalți și sunt uniformizați. Nu există nicio modalitate de a face referire la oameni, cu excepția numerelor date. Societatea este condusă strict prin logică sau rațiune, ca justificare principală a legilor sau a construcției societății. Comportamentul individului se bazează pe logică prin intermediul formulelor și ecuațiilor prezentate de statul unic.

Rețeaua germană de televiziune ZDF a adaptat romanul pentru un film de televiziune în 1982, sub titlul german Wir (engleză: We).

Romanul a fost, de asemenea, adaptat de Alain Bourret, un regizor francez, într-un scurtmetraj intitulat The Glass Fortress (2016). The Glass Fortress este un film experimental care folosește o tehnică cunoscută sub numele de film de imagine fixă și este filmat în alb-negru, ceea ce ajută la susținerea atmosferei sumbre a societății distopice din poveste. Filmul este similar din punct de vedere tehnic cu La Jete (1962), regizat de Chris Marker, și se referă într-o oarecare măsură la THX 1138 (1971), de George Lucas, în "apariția religioasă a Făcătorului de bine". Potrivit criticului de film Isabelle Arnaud, The Glass Fortress are o atmosferă specială care subliniază o poveste de dragoste zădărnicită ce va rămâne mult timp în memorie.

O adaptare cinematografică rusă, regizată de Hamlet Dulyan și cu Egor Koreshkov în rolul principal, este în postproducție din mai 2021, cu o lansare preconizată undeva în toamnă. (wikipedia.org)