O critică a rațiunii postcoloniale: Toward a History of the Vanishing Present

Recenzii ale cititorilor

Cartea este foarte apreciată în rândul celor interesați de postcolonialism și de discuțiile academice. Recenzenții îi apreciază profunzimea și valoarea educațională, dar îi critică accesibilitatea, observând că este necesară o pregătire solidă în filosofia și literatura secolului al XIX-lea pentru a înțelege pe deplin conceptele sale.

Profund pătrunzătoare și educativă, deosebit de valoroasă pentru cei familiarizați cu teoria postcolonială și filosofiile conexe. Mulți cititori o consideră intensă, dar satisfăcătoare, lăudând elocvența și angajamentul etic al lui Spivak. Cartea este considerată relevantă și profundă.

Limbajul este adesea considerat inaccesibil, necesitând un anumit bagaj cultural și academic pentru a fi înțeles. Unii cititori își exprimă frustrarea față de complexitatea cărții, susținând că aceasta îi îndepărtează pe cei care ar putea beneficia de mesajul său, în special pe cei din grupurile marginalizate pe care Spivak își propune să le dea putere.

(pe baza a 8 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

A Critique of Postcolonial Reason: Toward a History of the Vanishing Present

Conținutul cărții:

S-au încheiat războaiele culturale? Când au început acestea? Care este relația lor cu lupta de gen și cu dinamica de clasă? În prima sa abordare completă a studiilor postcoloniale, un domeniu pe care a contribuit la definirea sa, Gayatri Chakravorty Spivak, unul dintre cei mai importanți teoreticieni literari ai lumii, pune aceste întrebări din interiorul enclavei postcoloniale.

Nu putem continua doar să jucăm rolul lui Caliban, scrie Spivak; iar cartea sa este o încercare de a înțelege și descrie un rol mai responsabil pentru criticul postcolonial. A Critique of Postcolonial Reason urmărește figura informatorului nativ prin diverse practici culturale - filozofie, istorie, literatură - pentru a sugera că acesta apare ca hibrid metropolitan. Cartea se adresează feministelor, filosofilor, criticilor și intelectualilor intervenționiști, așa cum se unesc și se divizează. Ea variază de la analiza sublimului de către Kant la munca copiilor în Bangladesh. De-a lungul timpului, noțiunea de interlop din Lumea a Treia ca victimă pură a unui opresor colonialist apare ca fiind extrem de suspectă: noroiul pe care îl aruncăm asupra unor strămoși aparent autoritari, precum Marx și Kant, poate fi chiar pământul pe care ne bazăm.

O lucrare critică majoră, cartea lui Spivak redefinește și repoziționează criticul postcolonial, conducându-l, prin intermediul studiilor culturale transnaționale, către considerații de globalitate.