O educație estetică în era globalizării

Recenzii ale cititorilor

Recenzile evidențiază faptul că această carte este foarte intelectuală și bine structurată, cu o perspectivă profundă asupra teoriei literare, în special în ceea ce privește contextele indian și african. Este remarcată pentru introducerile sale captivante și notele finale valoroase. Cu toate acestea, cartea nu este considerată potrivită pentru toți cititorii, deoarece necesită un anumit nivel de cunoștințe anterioare în teorie și literatură.

⬤ Profunzime intelectuală
⬤ bine structurată, cu orientări clare din partea autorului
⬤ note finale valoroase
⬤ provocatoare
⬤ include perspective asupra contextelor indian și african
⬤ bună pentru cititorii familiarizați cu subiectul.

⬤ Nu este potrivit pentru toți cititorii
⬤ necesită cunoștințe prealabile de teorie și literatură
⬤ poate părea dificil pentru cei nefamiliarizați cu subiectele.

(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

An Aesthetic Education in the Era of Globalization

Conținutul cărții:

În ultimii douăzeci de ani, cea mai renumită teoreticiană critică din lume - cercetătoarea care a definit domeniul studiilor postcoloniale - a experimentat o reorientare radicală a gândirii sale. Considerând că polaritățile clare dintre tradiție și modernitate, colonial și postcolonial, nu mai sunt suficiente pentru interpretarea prezentului globalizat, ea se întoarce în altă parte pentru a-și prezenta argumentul central: educația estetică este ultimul instrument disponibil pentru implementarea justiției și democrației globale.

Refuzul lui Spivak de a sacrifica eticul în numele esteticului sau de a sacrifica esteticul în lupta cu politicul îi face sarcina formidabilă. Pe măsură ce se luptă cu aceste relații tensionate, ea rescrie conceptul lui Friedrich Schiller de joc ca dublă legătură, îl citește pe Gregory Bateson împreună cu Gramsci și îl negociază pe Immanuel Kant, în timp ce dialoghează cu profesorul său Paul de Man. Printre preocupările abordate de Spivak se numără și aceasta: Suntem pregătiți să renunțăm la bogăția limbilor lumii în numele comunicării globale? „Chiar și o globalizare bună (visul eșuat al socialismului) necesită uniformitatea pe care diversitatea limbilor materne trebuie să o conteste”, scrie Spivak. „Turnul Babel este refugiul nostru.”.

În eseuri despre teorie, traducere, marxism, gen și literatură universală și despre scriitori precum Assia Djebar, J. M. Coetzee și Rabindranath Tagore, Spivak pledează pentru urgența socială a științelor umaniste și reînnoiește pledoaria pentru studiile literare, prizoniere în universitatea corporatistă. „Poate”, scrie ea, «literatura încă mai poate face ceva.».