Omul cu masca de fier (The Man in the Iron Mask)

Recenzii ale cititorilor

Recenzile la „Omul cu masca de fier” evidențiază cartea ca o concluzie complexă și adesea mai întunecată a seriei „Cei trei muschetari”, cu un amestec de admirație pentru scrisul lui Dumas și dezamăgire în ceea ce privește concentrarea narativă și ritmul. Mulți cititori consideră că această carte se abate semnificativ de la adaptările cinematografice populare, ceea ce duce la așteptări și experiențe mixte.

⬤ Scrisul lui Dumas este lăudat pentru strălucirea și profunzimea sa, făcând din această carte o capodoperă literară.
⬤ Cartea oferă o narațiune bogată, detaliată, cu o intrigă istorică care poate să nu fie prezentă în adaptările cinematografice.
⬤ Pentru fanii seriei Muschetarii, aceasta oferă o concluzie satisfăcătoare, deși melancolică, pentru personajele îndrăgite.
⬤ Unii recenzenți apreciază aspectul educațional al cărții, inclusiv utilizarea cuvintelor franceze și contextul istoric.

⬤ Mulți cititori au găsit cartea mai puțin aventuroasă și mai confuză în comparație cu „Cei trei muschetari”, în special din cauza numărului de personaje și a intrigilor politice.
⬤ Personajul titular, Omul cu Masca de Fier, are un rol surprinzător de mic, ceea ce a dus la dezamăgire.
⬤ Erorile de tipar și problemele de formatare din unele ediții au diminuat experiența de lectură.
⬤ Ritmul și accentul pus pe conversațiile politice mai degrabă decât pe dezvoltarea personajelor au fost considerate plictisitoare sau plictisitoare.

(pe baza a 364 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Man in the Iron Mask

Conținutul cărții:

Omul cu masca de fier (franceză L'Homme au Masque de Fer; mort la 19 noiembrie 1703) a fost un prizonier de stat neidentificat, arestat în iulie 1669 sub pseudonimul „Eustache Dauger” și încarcerat pentru o perioadă de 34 de ani în timpul domniei regelui Ludovic al XIV-lea al Franței (1643-1715). Cunoscut pentru faptul că a rămas neidentificat pe toată durata detenției sale, a fost ținut în custodia aceluiași temnicer, Bénigne Dauvergne de Saint-Mars, în patru închisori franceze succesive, inclusiv la Bastilia. Când a murit acolo, la 19 noiembrie 1703, certificatul său de inhumare purta pseudonimul „Marchialy”.

Adevărata identitate a acestui prizonier rămâne un mister, chiar dacă a fost intens dezbătută de istorici, iar diverse teorii au fost expuse în numeroase cărți, articole, piese de teatru și filme. Printre cele mai importante teorii se numără cea propusă de filosoful și scriitorul francez Voltaire, care a afirmat în cea de-a doua ediție a lucrării sale Questions sur l'Encyclopédie (1771) că prizonierul era un frate mai mare, nelegitim, al lui Ludovic al XIV-lea. Această afirmație a unei legături regale a fost reluată ulterior de autori care au propus variante ale acestei soluții aristocratice.

Puținele informații despre prizonier se bazează pe documente contemporane apărute în secolul al XIX-lea, în special pe o parte din corespondența dintre Saint-Mars și superiorii săi, în care prizonierul fusese catalogat drept „doar un valet” la scurt timp după arestarea sa. Legenda spune că nu se știe dacă cineva i-a văzut fața, aceasta fiind ascunsă de o mască din pânză de catifea neagră, prezentată ulterior greșit de Voltaire drept o mască de fier. Documentele oficiale arată însă că prizonierul a fost obligat să își acopere fața doar atunci când călătorea de la o închisoare la alta sau în ultimii ani ai detenției sale; istoricii moderni cred că această din urmă măsură a fost impusă de Saint-Mars doar pentru a-și spori propriul prestigiu la sfârșitul carierei sale, făcând astfel să circule zvonuri persistente despre acest prizonier aparent important.

În 1932, istoricul francez Maurice Duvivier a propus ca prizonierul să fie Eustache Dauger de Cavoye, un nobil asociat cu mai multe scandaluri politice de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Această soluție a fost însă infirmată în 1953, pe baza unor scrisori de familie inedite localizate de un alt istoric francez, Georges Mongrédien, care a concluzionat că enigma a rămas nerezolvată din cauza lipsei unor documente istorice fiabile privind identitatea prizonierului și cauza încarcerării sale îndelungate.

Omul cu masca de fier a fost subiectul multor opere de ficțiune, cel mai important fiind cel scris de Alexandre Dumas la sfârșitul anilor 1840. O secțiune a romanului său Vicontele de Bragelonne: Zece ani mai târziu, ultima parte a saga lui D'Artagnan, îl prezintă pe Omul cu masca de fier. În ea, prizonierul este forțat să poarte o mască de fier și este portretizat ca fiind geamănul identic al lui Ludovic al XIV-lea. Dumas a prezentat, de asemenea, o trecere în revistă a teoriilor populare despre prizonier existente în epoca sa în capitolul „L'homme au masque de fer”, publicat în al optulea volum al cărții sale non-ficționale Crimes Célèbres. Această abordare panoramică a fost adoptată de mulți autori ulteriori, iar lucrări speculative au continuat să apară pe această temă. (wikipedia.org)